Ministerul Finanțelor propune printr-un proiect de lege pus în dezbatere joi, 14 august, schimbări majore cu impact direct asupra mediului de afaceri.
Proiectul prevede declararea mai rapidă a inactivității companiilor fără cont bancar sau care nu depun bilanțurile, urmată de inițierea procedurilor de insolvență sau lichidare. Firmele vor fi obligate să accepte plăți cu cardul, iar cesionarea părților sociale va fi condiționată de notificarea Fiscului și constituirea de garanții dacă există datorii. Capitalul social minim pentru SRL va crește la 8.000 de lei, iar în cazul societăților cu activ net sub limita legală, acordarea și primirea de împrumuturi sau avansuri va fi interzisă. Se introduc reguli pentru cheltuielile cu entități afiliate, o taxă pe colete din afara UE și noi reglementări pentru veniturile din turism și impozitarea tranzacțiilor financiare.
Firmele inactivitate vor fi dizolvate
Societățile fără cont bancar sau bilanțuri depuse în termen pot fi declarate inactive.
Dacă nu se reactivează într-un an, Fiscul va solicita deschiderea insolvenței sau lichidării. ANAF și Registrul Comerțului vor colabora pentru identificarea companiilor vizate.
„Contribuabilul/plătitorul persoană juridică este declarat inactiv dacă: a) nu are cont bancar în România sau la Trezoreria Statului; b) nu a depus situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la termenul legal. (...) În cazul în care contribuabilul nu se reactivează în termen de un an de la declararea inactivității, organul fiscal solicită deschiderea procedurii insolvenței sau lichidării/dizolvării/radierii. Prin excepție, pentru inactivitate temporară înscrisă la registrul comerțului, solicitarea se face după expirarea acesteia. ANAF transmite periodic ONRC lista firmelor ce pot face obiectul lichidării/dizolvării.”
POS și plăți în numerar
Persoanele juridice și fizice înregistrate la Registrul Comerțului vor fi obligate să accepte plăți cu cardul prin POS sau soluții electronice moderne, inclusiv aplicații mobile de plată.
„Persoanele fizice sau juridice prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022 (...) au obligaţia să accepte carduri de debit, de credit sau preplătite, prin terminal POS și/sau alte soluții moderne, inclusiv aplicații de plată electronică.”
Cesionarea de acțiuni doar dacă nu sunt datorii la ANAF
Cesiunea părților sociale care duc la deținerea controlului SRL devine opozabilă Fiscului doar dacă este notificată în 15 zile și, în cazul datoriilor la buget, se constituie garanții. Registrul Comerțului verifică existența acordului ANAF.
„Cesiunea părților sociale ale asociatului unei SRL care deține controlul societății este opozabilă organului fiscal central dacă: a) în termen de 15 zile de la data cesiunii, cedentul, cesionarul sau societatea notifică organului fiscal actul de transmitere și actul constitutiv actualizat; b) dacă societatea are obligații de plată la buget, aceasta sau cesionarul constituie garanții potrivit art. 211; c) la înregistrarea cesiunii în registrul comerțului, dacă există obligații bugetare, se prezintă dovada acordului organului fiscal. Registrul Comerțului solicită certificatul de atestare fiscală în aceste cazuri.”
Capital social minim crește la 8.000 de lei
Capitalul social minim al SRL crește la 8.000 lei. Societățile existente trebuie să îl majoreze în maximum doi ani, altfel pot fi dizolvate. Dizolvarea poate fi evitată dacă majorarea se face înainte de hotărârea definitivă.
„Capitalul social al SRL este de minimum 8.000 lei. Societățile înregistrate trebuie să își majoreze capitalul la prima modificare a actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani de la intrarea în vigoare a legii. Dacă nu completează capitalul în termen, tribunalul poate pronunța dizolvarea, la cererea oricărei persoane interesate sau a ONRC. Societatea nu va fi dizolvată dacă, până la hotărârea definitivă, capitalul este adus la valoarea minimă legală.”
Impozitarea dividendelor
Societățile nu pot acorda avansuri sau împrumuturi acționarilor până la regularizarea dividendelor trimestriale. Dacă activul net e sub limita legală, sunt interzise împrumuturile reciproce, cu sancțiuni și răspundere solidară.
„Societățile care distribuie dividende trimestrial nu pot acorda acționarilor sau persoanelor afiliate avansuri ori împrumuturi până la regularizarea diferențelor. Dacă activul net este sub limita prevăzută de lege, nu pot acorda sau primi împrumuturi de la acționari sau afiliați. Încălcarea interdicțiilor atrage răspunderea solidară a administratorului și a acționarului/asociatului beneficiar, precum și amenzi între 10.000 și 200.000 lei, aplicate de Ministerul Finanțelor și ANAF.”
Câștigurile la bursă
Câștigurile din vânzarea titlurilor de valoare și din instrumente financiare derivate se impozitează la sursă: 2% dacă sunt deținute peste 365 zile, 4% dacă sunt vândute mai repede. Se aplică regula „primul intrat – primul ieșit”.
„Veniturile sub formă de câștiguri din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate se impun prin reținere la sursă: a) titluri de valoare – 2% pentru dețineri peste 365 zile, 4% pentru sub 365 zile; b) instrumente financiare derivate – 2% pentru dețineri peste 365 zile, 4% pentru sub 365 zile. Perioada de deținere se stabilește considerând că titlurile sunt înstrăinate în aceeași ordine în care au fost dobândite (primul intrat – primul ieșit), pe fiecare simbol.”
Schimbări la eșalonarea datoriilor către stat
Ministerul Finanțelor propune noi reguli pentru procedura de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale restante.
În anumite cazuri, debitorii vor fi obligați să prezinte o garanție suplimentară, sub forma unui contract de fideiusiune.
Măsura se aplică dacă solicitantul figurează cu datorii pentru care nu se acordă eșalonarea, cum ar fi: obligații fiscale aferente unei eșalonări pierdute, datorii cu scadență ulterioară eliberării certificatului de atestare fiscală, sume reprezentând ajutor de stat sau de minimis de recuperat, ori accize.
Totodată, termenul pentru achitarea obligațiilor fiscale nestinse, care nu fac obiectul eșalonării, se reduce de la 180 la 60 de zile. Aceeași regulă se aplică și creanțelor bugetare stabilite de alte instituții și transmise organelor fiscale, precum și amenzilor pentru care au fost comunicate somații după emiterea deciziei de eșalonare.
Impozitarea multinaționalelor
Se limitează deductibilitatea unor cheltuieli cu entități afiliate (management, consultanță, dobânzi, proprietate intelectuală) dacă acestea depășesc 3% din totalul cheltuielilor similare. Regula se aplică din 2024, cu calcul pe baza datelor financiare anterioare.
„Contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu drepturi de proprietate intelectuală, management, consultanță și dobânzi către entități afiliate, dacă ponderea acestora depășește 3% din totalul cheltuielilor de aceeași natură (cu afiliați și neafiliați), consideră aceste cheltuieli nedeductibile. Ponderea se calculează pe baza raportărilor contabile oficiale pentru exercițiul financiar 2024. Din 2027, se utilizează datele penultimului exercițiu financiar. Regula se aplică și grupurilor fiscale și firmelor nou-înființate.”
Veniturile din închirierea locuințelor în regim hotelier
Veniturile din servicii de cazare se impozitează pe baza unui venit net calculat prin deducerea a 30% din brut, aplicând o cotă finală de 10%. Nu e nevoie de evidență contabilă, doar completarea registrului fiscal pentru venituri.
„Veniturile din servicii de cazare sunt obținute prin punerea la dispoziție a unui spațiu amenajat pentru înnoptare, pentru perioade determinate. Venitul net anual se calculează prin scăderea unei cote forfetare de 30% din venitul brut. Impozitul anual datorat este 10% din venitul net și este final. Contribuabilii completează doar partea referitoare la venituri din Registrul de evidență fiscală și depun Declarația unică până la termenul legal. Plata impozitului se face până la același termen.”
Taxarea închirierilor
Veniturile din închirierea locuințelor (1–7 camere) și din drepturi de proprietate intelectuală se impozitează cu 10% asupra venitului net anual. Pentru 2025, pierderile nu se pot reporta și sunt considerate definitive.
„Impozitul anual datorat de contribuabilii cu venituri din cedarea folosinței bunurilor sau din închirierea pe termen scurt (1–7 camere) este 10% din venitul net anual. Pentru veniturile din 2025 obținute din închiriere în scop turistic, determinarea venitului net (sistem real sau normă) și obligațiile fiscale rămân cele din anul realizării. Pierderile înregistrate în 2025, inclusiv cele reportate, sunt definitive și nu se mai compensează.”
Impozitarea sportivilor
Sportivii plătesc contribuții de sănătate reținute la sursă, în limita a 90 salarii minime brute/an. Dacă veniturile provin exclusiv din contracte sportive și nu depășesc plafonul, nu depun Declarația unică.
„Încadrarea în plafonul de 12 sau 24 salarii minime se face cumulând veniturile nete din activități independente, contracte sportive și drepturi de proprietate intelectuală. Persoanele fizice cu venituri doar din contracte sportive, pentru care plătitorii rețin contribuția de sănătate, nu depun Declarația unică dacă baza anuală nu depășește 90 salarii minime. CASS se reține la plată asupra venitului brut, dar nu peste plafonul de 90 salarii minime. Dacă reținerea depășește plafonul, contribuabilul recalculează și declară diferența.”
Taxă de 25 de lei pe colete din afara UE
Se introduce o taxă logistică de 25 lei pentru fiecare colet cu valoare sub 150 euro provenit din afara UE. Taxa este colectată de furnizorii de servicii poștale și nu se returnează dacă coletul este refuzat.
„Se instituie o taxă de 25 lei/colet pentru bunuri cu valoare comercială sub 150 euro, provenite din afara UE. Taxa se aplică vânzărilor la distanță de bunuri importate din țări terțe și este datorată de furnizor sau platforma care facilitează vânzarea. Coletul trebuie să fie însoțit de declarația de origine. Furnizorii poștali colectează și virează taxa, declarând lunar numărul coletelor livrate. Taxa nu se rambursează dacă destinatarul refuză coletul.”
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
