Cum au modelat tranzacțiile topul băncilor din România în ultimele trei decenii, de la privatizări la expansiunea băncilor grecești și ascensiunea Banca Transilvania

Din 1998 până azi, activele nete ale sistemului bancar au crescut de mai mult de 60 de ori, ajungând la aproape 900 de miliarde de lei în prezent. Circa 45 de bănci se luptau în piață la finalul anilor ’90, iar numărul lor a scăzut cu o treime, ceea ce scoate în evidență parcursul de consolidare al pieței.

Cum au modelat tranzacțiile topul

1. Privatizări și intrarea capitalului străin (1998–2006)
Statul român a privatizat marile bănci: BRD (Société Générale), BCR (Erste), Banca Agricolă (Raiffeisen), deschizând calea capitalului occidental. Grupuri internaționale au intrat inițial prin achiziția de bănci mici pentru a obține licențe (ex: UniCredit, OTP). Falimentele unor bănci problematice (Bancorex, Bankcoop) au curățat sistemul. Până în 2006, băncile străine dominau topul pieței.

2. Expansiunea și retragerea băncilor grecești (2000–2023)
Cinci grupuri elene (ex: Alpha, Eurobank, Piraeus) au ajuns să dețină până la 15% din piață, dar după 2009, criza din Grecia a dus la exituri: Bancpost a fost preluată de BT, Banca Românească de EximBank, Piraeus de J.C. Flowers (rebranduită First Bank). În 2023, Alpha a anunțat fuziunea cu UniCredit, iar capitalul grecesc s-a redus drastic.

3. Ascensiunea Băncii Transilvania (2009–2025)
BT a crescut prin achiziții strategice: Volksbank (2015), Bancpost (2018), Idea Bank (2021 – redenumită Salt Bank), OTP Bank (2024). A devenit liderul pieței cu mai mult de 20% cotă. BT a demonstrat capacitate rapidă de integrare și a dus la creșterea capitalului privat românesc.

4. Retragerea unor grupuri internaționale
După criza financiară, mai multe bănci occidentale au ieșit din România: RBS, Citi (din retail), Millennium, Credit Agricole, Barclays. Motivații: repoziționare strategică, reglementări post-criză și eficientizarea costurilor.

5. Intrarea fondurilor de investiții
Fonduri precum J.C. Flowers (First Bank) sau Axxess Capital (Patria Bank) au preluat bănci în dificultate sau mici, cu scop de restructurare și exit. BERD și IFC au susținut capitalizarea unor jucători autohtoni, fără a deveni acționari majoritari.

Evoluții remarcabile

CEC Bank – Renașterea: După ani de declin și planuri repetate de privatizare, banca de stat și-a găsit o nouă identitate. A urcat pe locul 3 în 2024, cu active de 99,3 miliarde lei, depășind BRD pentru prima dată în istoria modernă.

ING Bank – Creșterea constantă: De la intrarea timidă în anii ’90, ING a crescut organic până a ajuns pe locul 5 în 2023, fără achiziții majore, bazându-se pe inovație digitală.

BCR – Căderea gigantului: Din lider incontestabil de piață în anii 2000, BCR a pierdut constant teren. Deși rămâne a doua bancă, distanța față de Banca Transilvania continuă să crească.

Dispăruții: Lista băncilor care au dispărut este lungă – ABN Amro, Anglo Romanian Bank, MKB Nextebank, Banca Carpatica, Volksbank, ATE Bank, Emporiki, Bancpost, Banca Românească. Fiecare dispariție reprezintă o poveste de strategie greșită, criză sau consolidare.