Șoferii și firmele de ride-sharing au termen până luni, 30 iunie, să depună Formularul 397 la ANAF. Obligații fiscale care trebuie completate lunar

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) obligă operatorii de ride-sharing să depună până la 30 iunie Formularul 397 privind activitățile de transport alternativ. Datele vor fi analizate pentru identificarea evaziunii fiscale. În prima jumătate a anului, s-au descoperit creanțe suplimentare de peste 151 milioane lei. Formularul 397 se va depune lunar.
Până la finalul lunii iunie, toți operatorii care desfășoară activități de transport alternativ – adică șoferii care lucrează prin platforme de ride-sharing – trebuie să depună Formularul 397, cunoscut și ca „Declarație informativă privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto intermediate printr-o platformă digitală”. ANAF a reamintit acest termen crucial printr-un comunicat emis recent, în care avertizează că datele colectate vor fi analizate atent în vederea combaterii evaziunii fiscale din domeniu.
Potrivit Ordinului nr. 382/2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 242 din 19 martie, Formularul 397 devine un instrument cheie pentru Direcția Generală Antifraudă Fiscală în cadrul eforturilor de digitalizare și supraveghere fiscală. Toți operatorii de transport alternativ – fie că lucrează individual, fie prin intermediul unor companii partenere ale marilor platforme precum Uber, Bolt sau Yango – trebuie să furnizeze informații detaliate despre activitatea desfășurată.
Analiză integrată
Prin intermediul acestui formular activitatea ta pe platformele de ride-sharing este raportată direct către ANAF, adică veniturile tale sunt transmise lunar către instituție. Astfel, orice diferență între veniturile raportate de șoferi și cele din formularul 397 devine vizibilă pentru autorități. Cu alte cuvinte, dacă veniturile tale declarate nu corespund cu cele raportate de platformă, riști controale și sancțiuni din partea ANAF.
ANAF avertizează că toate informațiile declarate vor fi analizate în mod integrat pentru a determina nivelul de risc fiscal al fiecărui contribuabil. Cei la care vor fi identificate discrepanțe sau suspiciuni de nedeclarare a veniturilor vor putea fi selectați pentru controale antifraudă.
Până la acest moment, rezultatele acestor acțiuni de control sunt deja notabile: în prima parte a anului 2025, autoritățile au identificat creanțe fiscale suplimentare în valoare de peste 151 milioane de lei și au aplicat sancțiuni contravenționale de peste 4,6 milioane de lei. Ride-sharingul se află astfel sub o monitorizare tot mai atentă, iar autoritățile transmit clar că nu vor tolera activitatea la negru sau evaziunea fiscală.
Un alt aspect semnificativ este că ride-sharingul a devenit o sursă de venit part-time pentru mii de persoane, ceea ce complică urmărirea fiscală. Mulți șoferi activează ocazional și nu sunt înregistrați fiscal, deși ar avea această obligație. Iar platformele intermediază sume importante fără a avea întotdeauna transparență totală în raport cu autoritățile fiscale.
Obligații fiscale pentru șoferi și platforme
Conform reglementărilor în vigoare, șoferii care prestează servicii de transport alternativ trebuie să se înregistreze fiscal, să emită documente justificative, să achite contribuțiile sociale și impozitele datorate, dar și să respecte legislația privind utilizarea forței de muncă.
Mai exact, sunt vizați atât șoferii care activează ca persoane fizice autorizate sau în cadrul unor SRL-uri, cât și companiile care intermediază aceste servicii. Activitatea ride-sharing presupune venituri constante, uneori substanțiale, dar nedeclararea acestora aduce riscuri juridice și fiscale serioase, avertizează ANAF.
Platformele de ride-sharing au cunoscut o dezvoltare rapidă în România în ultimii ani, în special în marile orașe. Conform celor mai recente estimări, peste 35.000 de șoferi activau în 2024 pe cele mai mari platforme de transport alternativ – un număr în creștere față de anii anteriori. Bucureștiul, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași sunt cele mai active piețe din acest punct de vedere.
Totuși, reglementarea acestui domeniu a venit relativ târziu, abia în 2019 fiind adoptat cadrul legislativ care definește transportul alternativ și impune obligativitatea licențierii pentru platforme și pentru șoferi. Chiar și așa, în lipsa unor controale constante și a unor instrumente fiscale moderne, evaziunea a continuat să se manifeste.
Sfaturile Bolt pentru șoferi
Cea mai importantă platformă în domeniul ride-sharing-ului din România este Bolt. Compania a oferit câteva sfaturi șoferilor și companiilor care lucrează cu această platformă în legătură cu acest formular.
„Fie că lucrezi ca PFA, SRL sau prin intermediul unei flote, este crucial să respecți regulile specifice tipului de contract prin care lucrezi. Așadar,
ce trebuie să faci, ca șofer, în contextul apariției formularului 397”, scriu reprezentanții companiei.
Sfaturile Bolt pentru șoferi se rezuma la:
- Să te informezi corect: Asigură-te că înțelegi pe deplin obligațiile tale fiscale în funcție de modul în care colaborezi cu platforma (PFA, SRL, flotă).
- Declară-ți toate veniturile: Fii transparent și declară toate sumele câștigate din activitatea de ride-sharing.
- Păstrează evidența cheltuielilor: Dacă ești PFA sau SRL, ține o evidență riguroasă a cheltuielilor deductibile pentru a-ți optimiza impozitul în mod legal.
- Colaborează cu firme specializate: Dacă ai nelămuriri sau ai nevoie de ajutor pentru a-ți gestiona aspectele fiscale, consultă un expert contabil sau companii care se ocupă cu asistența șoferilor din domeniul ride-hailing-ului, precum Pick sau Eternis.
Ce urmează pentru șoferi și platforme
Începând cu 30 iunie 2025, orice operator din domeniu care nu a depus Formularul 397 riscă să fie sancționat. Pentru mulți dintre șoferi, acest pas va însemna o nevoie acută de clarificare a statutului fiscal și, eventual, de înregistrare sau recalibrare a veniturilor declarate.
Platformele, la rândul lor, vor fi nevoite să colaboreze mai strâns cu autoritățile și să ofere date precise, la termen, despre activitatea din România. Lipsa de transparență sau întârzierea în raportare poate atrage penalități.




