Cele 10 măsuri-cheie pentru reducerea cheltuielilor publice după 1 ianuarie 2026 aprobate de Ministerul Finanțelor

Un nou set de reguli bugetare, intrat în vigoare prin Ordinul nr. 1.140/2025 al Ministerului Finanțelor, publicat în Monitorul Oficial nr. 696 din 25 iulie 2025, redefinește modul în care instituțiile publice vor gestiona banul public începând cu anul 2026. La aproape două decenii de la adoptarea ordinului 1.792/2002, România se alătură tendințelor europene privind rigurozitatea fiscală și digitalizarea execuției bugetare.

Noul ordin detaliază, în peste 50 de articole și anexe, o serie de proceduri standardizate, rigide, dar și benefice pe termen lung, pentru tot lanțul de cheltuieli: de la angajare și lichidare, până la ordonanțare și plată. Cu un limbaj tehnic și o structură densă, Ordinul aduce în fapt și o serie de măsuri cu potențial clar de reducere a cheltuielilor publice, de combatere a risipei și de profesionalizare a aparatului administrativ.

În cele ce urmează, analizăm cele mai importante zece măsuri structurale care derivă din acest ordin și care ar putea marca un punct de cotitură în eficiența utilizării fondurilor publice.

1. Separarea strictă a atribuțiilor pentru prevenirea conflictelor de interese

Un principiu de bază introdus este separarea între ordonatorul de credite și conducătorul compartimentului financiar-contabil (art. 9 alin. 3). Această clarificare structurală are un scop simplu: prevenirea abuzurilor și a deciziilor arbitrare.

Impact: se elimină situațiile în care aceeași persoană planifică, avizează și execută plata. Această separare înseamnă creșterea controlului intern și scăderea riscului de fraude și deturnări de fonduri.

2. Digitalizarea completă a circuitului financiar

Începând cu 1 ianuarie 2026, documentele-cheie vor fi întocmite și semnate exclusiv electronic (art. 49). Este vorba despre documentele de fundamentare, angajamentele legale, ordonanțările de plată etc.

Impact: digitalizarea înseamnă eliminarea birocrației inutile, dar și scurtarea duratei proceselor administrative și reducerea costurilor materiale și de arhivare.

3. Controlul riguros al rezervărilor bugetare

Art. 13-14 impun reguli stricte privind rezervarea creditelor bugetare și de angajament: dacă nu sunt folosite până la finalul anului, acestea sunt anulate automat, fără formalități.

Impact: se evită blocarea artificială a fondurilor sau „îmblânzirea” bugetelor pentru cheltuieli nejustificate. Această măsură aduce disciplină bugetară și reduce risipa.

4. Interzicerea plății fără acoperire bugetară prealabilă

Angajamentele legale se pot semna numai dacă au rezervare corespunzătoare în sistemul de control al angajamentelor (art. 15). În plus, orice plată care nu respectă această condiție poate fi efectuată doar pe răspunderea directă a ordonatorului.

Impact: se elimină plățile neautorizate sau improvizațiile contabile – o măsură crucială pentru combaterea clientelismului și a plăților ilegale.

5. Reguli clare pentru revizuirea cheltuielilor

Art. 16 introduce posibilitatea revizuirii documentelor de fundamentare în cazuri de schimbări semnificative de preț, cantitate sau sursă de finanțare. Această flexibilitate este însă condiționată strict de disponibilul real din buget.

Impact: se reduc riscurile de estimări umflate, ajustările sunt permise doar în limita bugetului disponibil, ceea ce duce la planificare realistă și reducerea riscurilor de deficit.

6. Plata doar după parcurgerea celor patru faze bugetare

Plata nu mai poate fi efectuată decât după parcurgerea completă a etapelor: angajare, lichidare, ordonanțare și aprobare finală (art. 27). Ordonatorul poate aproba plata doar dacă tot circuitul e în regulă.

Impact: se evită plățile „din pix” sau pe bază de promisiuni informale – adesea folosite în trecut în cazul cheltuielilor electorale sau urgente. Această prevedere aduce rigoare și responsabilitate.

7. Contracte multianuale cu evidență anuală strictă

Pentru contractele pe termen lung (art. 33 și art. 36), instituțiile trebuie să actualizeze anual valoarea estimată a obligațiilor, în funcție de inflație sau alte modificări. Nu se pot păstra sume mari rezervate fără justificare.

Impact: se descurajează bugetarea excesivă „din grijă” și se încurajează revizuirea periodică pentru eficiență.

8. Reducerea risipei în cheltuielile salariale și sociale

Articolele 37 și 38 prevăd reguli stricte privind rezervarea și revizuirea anuală a sumelor pentru salarii, pensii și asistență socială, pe baza estimărilor și a realităților contabile.

Impact: instituțiile nu mai pot estima arbitrar sau păstra „buzunare de siguranță” în bugete. Se urmărește o mai bună corelare între cheltuieli și realitatea demografică.

9. Instituții partenere în achiziții, dar cu control financiar clar

Art. 32 permite ca o instituție să contracteze în numele mai multora, dar fiecare trebuie să-și angajeze și să-și plătească partea. Decontările și evidențele trebuie detaliate clar.

Impact: parteneriatele interinstituționale vor reduce costurile (prin licitații comune), dar responsabilitățile rămân clar definite – ceea ce reduce conflictele și neplățile.

10. Evidență contabilă detaliată și transparentă

Capitolul VIII obligă instituțiile să păstreze evidența detaliată a creditelor de angajament, angajamentelor legale și bugetare, atât în contabilitate, cât și în sistemul informatic CAB.

Impact: se asigură trasabilitate totală. Orice cheltuială publică trebuie să fie urmărită, justificată și verificabilă.

Articolul a fost realizat integral de Clever News Center – de la alegerea subiectului până la redactare – în exclusivitate pentru Termene.ro.