România, prin ochii BERD: Capitalul uman nu este pregătit să susțină următoarea etapă de dezvoltare. Complexitatea coșului de export a crescut și sectoarele low-cost se contractă, dar România este unul dintre cei mai slabi inovatori din UE

Acestea sunt doar două dintre observațiile care reies din analiza BERD asupra economiei românești, publicată drept element de context odată cu lansarea noii strategii de țară pentru România pentru perioada 2025-2030.

Până acum, BERD a investit în România peste 12 mld. euro. Portofoliul băncii în România la nivelul lunii august 2025 se ridica la aproape 3,36 mld. euro și cuprindea 207 proiecte active. Noua strategie de țară vizează creșterea competitivității sectorului privat, reziliența economică și tranziția spre economia verde.

Prin ochii BERD

Competitivitate

• Complexitatea coșului de export s-a îmbunătățit pe măsură ce sectoarele low-cost s-au contractat. Complexitatea exporturilor României s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, în contextul unei transformări accelerate în structura bazei industriale. În ultimul deceniu, industria textilă s-a contractat semnificativ, pe măsură ce competitivitatea pe costuri salariale a României s-a redus. Continuarea creșterilor salariale poate reprezenta o provocare inclusiv pentru industrii cu grad de complexitate mai mare, cum sunt echipamentele electrice, ceea ce împinge spre o prioritizare și spre activități cu valoare adăugată mai mare.
• România este cel mai slab inovator din UE. În contrast cu creșterea remarcabilă a activității economice, România a stagnat în ceea ce privește aprofundarea proceselor de inovare în ultimii ani, ceea ce a extins decalajul de inovare față de țările vecine. Ecosistemele de capital de risc și start-up se află într-un stadiu incipient, în ciuda câtorva succese.
• Structura sistemului fiscal a alterat comportamentul firmelor productive. În urma reducerilor considerabile de taxe din 2016, marjele de profit și creșterea IMM-urilor au accelerat, dar au fost afectate eficiența alocativă și creditarea bancară, în timp ce a lăsat loc pentru business bazat pe arbitraj. Deficitul de încasare TVA este ridicat, ceea ce reflectă o colectare suboptimă. ridicată de încasare a TVA reflectă o colectare fiscală suboptimă.

Buna guvernanță

• Cerințele de guvernanță corporativă pentru companiile de stat necesită o mai bună aplicare. În cadrul reformelor UE și al procesului de aderare la OCDE, România și-a îmbunătățit cadrul legislativ pentru întreprinderile de stat. Totuși, aplicarea acestuia rămâne deficitară. Politizarea funcțiilor de conducere și de supraveghere este încă răspândită.
• Calitatea guvernanței publice rămâne în urma statelor comparabile din Europa Centrală și de Est (ECE). Deși România a recuperat decalajul în termeni de venituri față de regiunea ECE, guvernanța rămâne inferioară. Cele mai problematice domenii continuă să fie eficiența administrativă și instituțională, care afectează procesul de elaborare a politicilor și aplicarea statului de drept.
• Transformarea digitală a sectorului public a fost neuniformă. România se situează în urma standardelor UE în materie de e-guvernare, având un start întârziat în implementarea serviciilor publice digitale. Progresul în e-guvernare este limitat și de distribuția inegală a competențelor digitale în țară.

Economia verde

• Este necesară o abordare cuprinzătoare a decarbonizării pentru atingerea obiectivelor pe termen lung. România a înregistrat progrese importante în reducerea amprentei de carbon, însă acestea au fost asociate în principal cu transformările economice din perioada de tranziție. Pentru accelerarea decarbonizării, sunt necesare eforturi suplimentare în toate sectoarele, pentru creșterea eficienței energetice și reducerea utilizării combustibililor fosili în producerea de energie, transport, industrie și încălzire.
• Sărăcia energetică, eficiența redusă și tranziția de la cărbune accentuează problemele de incluziune. Românii se numără printre cei mai mici consumatori de electricitate pe cap de locuitor din UE, deși eficiența energetică a consumului rămâne moderată. Aproximativ 15% dintre gospodării au avut dificultăți în a menține un nivel adecvat de încălzire în 2022, unul dintre cele mai ridicate procente din UE.
• Intervențiile pentru adaptarea la schimbările climatice sunt urgente. În ultimii ani, România a fost afectată din ce în ce mai mult de fenomene meteorologice extreme și secete, în special în sud, cu impact inclusiv asupra agriculturii. Deficitul de apă apare și în zone care istoric au fost bine aprovizionate. România și-a intensificat recent eforturile de consolidare a rezilienței climatice, conform noii Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice, aprobată în 2024.

Dezvoltare incluzivă

• Diferențele de dezvoltare între regiuni sunt semnificative. Dezvoltarea României nu a fost distribuită uniform din punct de vedere geografic. Disparitățile dintre zonele urbane și cele rurale amplifică problemele generale de incluziune, precum egalitatea de șanse, disparitățile de gen, ocuparea forței de muncă și capitalul uman.
• Disparitățile de gen sunt considerabile în gospodăriile mai puțin avantajate. Doar 28% dintre femeile cu educație primară erau angajate în 2023, însă decalajul de gen aproape dispare la nivelurile superioare de educație și se aliniază cu statele comparabile. Lipsa infrastructurii pentru îngrijirea copiilor, oportunitățile limitate și normele sociale constrâng o participare mai ridicată a femeilor, în special în mediul rural.
• Capitalul uman nu este pregătit să susțină următoarea etapă de dezvoltare. Migrația ridicată, rezultatele slabe în educație și gradul redus de adopție al educației în rândul adulților limitează oferta de competențe adecvate în România. Coroborat cu nevoia de o creștere bazată mai mult pe inovare, perfecționarea și recalificarea devin esențiale.

Integrare economică

• Integrarea comercială în domeniul serviciilor s-a îmbunătățit, în timp ce exporturile de bunuri au stagnat. Lanțurile valorice active în România sunt mai puțin integrate decât cele din statele comparabile, în ceea ce privește utilizarea de inputuri externe în exporturile brute, reflectând poziționarea „în aval”. În ultimii ani, doar exporturile de servicii – IT, servicii pentru afaceri și transport – au crescut ca pondere, însă automatizarea reprezintă un risc pentru viitoarele creșteri.
• Internaționalizarea firmelor românești rămâne modestă. Pe lângă un volum relativ redus de investiții străine directe atrase, România are cel mai scăzut nivel al investițiilor externe directe din regiune. Deși piața internă generează o cerere suficientă pentru companiile medii și mari, o expansiune mai mare pe piețele externe ar sprijini firmele românești să își crească productivitatea și gradul de inovare.
• Investițiile în infrastructură și-au revenit în ultimii ani. România a avut mult timp unul dintre cele mai pronunțate decalaje în infrastructura de transport din UE. Din 2020, guvernul a reușit să accelereze proiectele esențiale de autostrăzi, dar este necesară o concentrare mai mare asupra modernizării rețelei feroviare.

Reziliență

• Viitorul val de energie regenerabilă trebuie susținut prin investiții complementare. România își propune o creștere cu 68% a capacității de producție a energiei electrice până în 2030, prin dezvoltarea surselor regenerabile. Această capacitate va trebui echilibrată prin mai multă stocare și surse intermitente, modernizarea rețelelor și consolidarea conectivității regionale. Creșterea capacității transfrontaliere va fi esențială pentru securitatea energetică.
• Sectorul bancar este subdimensionat. Sectorul bancar din România este cel mai mic din regiune ca pondere în PIB, pe fondul unei intermedieri de credit modeste. Deși cererea de credit este limitată de gradul scăzut de bancabilitate, o consolidare suplimentară a pieței ar putea restrânge posibilitatea unor prețuri mai competitive.
• Piața de capital ar beneficia de atingerea câtorva repere importante. Piața de capital din România a fost impulsionată de promovarea la statutul de piață emergentă FT Russell și de creșterea numărului de investitori de retail. Creșterea lichidității prin mai multe IPO-uri și investitori străini ar permite obținerea upgrade-ului MSCI, susținând dezvoltarea viitoare. Este necesară operaționalizarea mecanismului de compensare cu o contraparte pentru a permite tranzacționarea instrumentelor derivate.

CITEȘTE ȘI: Ce cuprinde noua strategie BERD pentru România: creșterea competitivității sectorului privat, reziliență economică și tranziția spre economia verde. Banca a investit peste 12 mld. euro până acum pe plan local