Taxa pregătită de guvern care va crește dobânzile cu minimum de 10%. Peste 180.000 de firme au credite

Coaliția de guvernare discută să introducă o impozitare foarte ridicată, cu 29%, a profitului impozabil al băncilor, cu mult peste nivelul actual al impozitului, de 16%, conform programului de guvernare al executivului condus de Ilie Bolojan.

Măsura, justificată ca o formă de echitate fiscală, ar putea aduce un miliard de lei în plus la bugetul de stat în 2025. Însă analiștii economici avertizează că această suprataxare riscă să crească accelerat costurile de creditare ale firmelor, afectând în special IMM-urile și sectoarele economice vulnerabile.

În acest moment, taxarea băncilor vizează un impozit special de 2% din veniturile băncilor și un impozit de 16% pe profitul acestor instituții bancare.

4 miliarde de lei pe actualul sistem de taxare a băncilor

În baza acestui sistem de taxare (2% plus 16%), statul a colectat - pentru anul 2024 - impozite totale de aproape 4 miliarde de lei. Pentru anul în curs, tot în baza acestui sistem de taxare, colectarea ar urma să aducă 4,6 miliarde de lei.

Impozitul de 2% a adus la buget 967 de milioane de lei în 2024, potrivit execuției preliminare, conform datelor Ministerului Finanțelor.

Statul a mai luat 3 miliarde de lei de la bănci prin impozitul pe profit, de 16%, în creștere de la aproape 2,3 miliarde de lei în 2023.

Rezultă că pentru anul trecut, impozitarea băncilor a adus 4 miliarde de lei, conform unor date preliminarii.

Cât ar câștiga Ministerul Finanțelor din suprataxarea băncilor tot în 2025

Sistemul bancar a înregistrat un profit net de 14,2 miliarde de lei în 2024. În primele trei luni din acest an, din 2025, profitul net a fost de 3,7 miliarde de lei, în ușoară scădere față de perioada similară a anului trecut.

Astfel, dacă prognoza că profitul băncilor ar scădea până la 14 miliarde de lei în 2025, atunci taxarea cu 29%, dacă se va aplica pe acest an, ar aduce la bugetul public o sumă de 4 miliarde de lei față de 3 miliarde de lei, suma încasată pentru profitul din 2024.

La această sumă, se ma adaugă taxarea cu 2% a veniturilor care ar trebui să rămână la un cuantum de 1 miliard de lei.

Rezultă că suprataxarea băncilor propusă de actualul guvern ar aduce 5 miliarde de lei, un miliard de lei în plus față de sistemul actual.

Un miliard de lei în schimbul blocării creditării IMM-urilor

Creșterea taxării băncilor riscă să lovească direct în costurile de creditare ale firmelor din România, cred analiștii economici. Costurile mai mari de finanțare pentru companii este cea mai evidentă urmare a acestei decizii, observă analistul economic Adrian Negrescu pentru Termene.ro.

Măsura anunțată de guvern privind taxarea „profitului excesiv” al băncilor, deși temporară, poate avea consecințe structurale asupra economiei reale.

Băncile, în încercarea de a menține profitabilitatea și stabilitatea financiară, vor transfera aceste costuri suplimentare către clienți — în principal firmele care accesează finanțare pentru investiții, capital de lucru sau dezvoltare.

Cum vor fi afectate firmele practic

Reprezentanții a două bănci din România ne-au transmis că nu susțin aceste măsuri de creșterea a taxelor, iar dacă acestea vor fi aplicate, costurile creditării vor fi transferate automat companiile care vor ajunge să solicite credite. În medie, la o analiză superficială, costul dobânzilor ar urma să fie cu 10% mai mare pentru a acoperi creșterea taxării profitului de la 16% la 29%.

Concret, în România existau anul trecut puțin peste 180.000 de firme cu credite, conform datelor obținute de la Banca Națională a României. Numărul total al creditelor ajungea aproape de 550.000, date din care rezultă că o firmă are în medie până la trei credite.

Firmele care au credite bancare sau, mai ales, cele care vor di să se împrumute bancar, se vor lovi de condiții neforabile.

Pentru 2024, conform datelor platformei Termene.ro, puțin peste 820.000 de firme bilanțul fiscal publicat de Ministerul Finanțelor până în acest moment. Asta înseamnă că un procent de 21 de puncte procentuale dintre firmele active au cel puțin un împrumut bancar.

Creșterea dobânzilor la credite pentru IMM-uri

Primul efect vizibil va fi majorarea dobânzilor la credite, în special cele acordate IMM-urilor. Băncile, confruntate cu impozite mai mari pe câștiguri, vor ajusta marjele de profit prin creșterea dobânzilor active. Asta înseamnă că firmele vor plăti mai mult pentru același nivel de împrumut. Într-un climat economic deja presat de inflație, ratele mai mari vor îngreuna planurile de investiții sau de extindere ale companiilor mici și mijlocii.

Introducerea unor noi comisioane bancare sau creșterea celor actuale

Pe lângă dobânzi, instituțiile bancare pot introduce sau majora diverse comisioane bancare, atât cele de acordare a creditului, cât și cele de administrare lunară. Astfel, costul total al finanțării va crește indirect, fără ca dobânda nominală să reflecte integral scumpirea serviciului.

Creșterea garanțiilor cerute de bancă

O altă consecință previzibilă este creșterea exigențelor în privința garanțiilor solicitate. Pentru a compensa un risc perceput mai mare (inclusiv politic sau fiscal), băncile ar putea cere garanții suplimentare sau colaterale mai solide. IMM-urile, care deseori nu dispun de active fixe valoroase sau de istoric financiar solid, vor fi cele mai afectate. Firmele din construcții, agricultură sau HoReCa – sectoare mai volatile – vor întâmpina și mai multe obstacole în accesarea fondurilor.

În termeni practici, o firmă care în prezent accesează un credit - pe termen scurt de 2,3 ani - de 1 milion de lei ar putea plăti, în urma acestor ajustări, cu 50.000 de lei mai mult într-un singur an, doar din dobândă și comisioane, fără a include riscul adițional al volatilității fiscale, conform unei analize primite de la reprezentantul unei instituții bancare.