Taxarea inversă a TVA la legume și fructe ar putea reduce evaziunea. Cum se aplică, studiu de caz

Ministerul Finanțelor vrea să aplice taxarea inversă a TVA pentru tranzacțiile cu legume și fructe între firme și a inițiat discuțiile necesare cu Comisia Europeană pentru a primi derogarea obligatorie. Informația a fost prezentată în premieră de Profit.ro, pe baza unor răspunsuri transmise publicației chiar de minister.

În luna septembrie va avea loc primul schimb tehnic cu Bruxelles-ul, după care România ar putea depune formal cererea de autorizare.

Cine plătește TVA-ul

Mecanismul ar muta obligația de plată a TVA de la furnizor la cumpărătorul înregistrat în scopuri de TVA (angro/retaileri mari), exact pe verigile lanțului unde sunt frecvente subdeclarările și „fantomele” comerciale.

Ţinta declarată: reducerea evaziunii prin „frauda carusel” și stabilizarea încasărilor într-un sector cu risc ridicat.

Contextul este important: de la 1 august 2025, legumele și fructele trec la cota 11% TVA (noua cotă redusă), astfel că, dacă UE aprobă taxarea inversă, aceasta s-ar aplica doar între plătitori de TVA, nu la vânzările către consumatorul final.

Procedural, România are nevoie de o Decizie de punere în aplicare a Consiliului UE, emisă în baza art. 395 din Directiva TVA; fără această derogare, extinderea mecanismului la legume-fructe nu este posibilă.

Ce este taxarea inversă

Taxarea inversă este mecanismul de colectare a TVA prin care beneficiarul (cumpărătorul înregistrat în scopuri de TVA), nu furnizorul, autofacturează/achită TVA-ul către buget. Se aplică exclusiv B2B și doar în domenii permise de lege sau autorizate special de Consiliul UE.

În practică, furnizorul emite factură fără TVA („taxare inversă”), iar cumpărătorul colectează și deduce TVA în aceeași perioadă — efect net, de regulă, zero pe fluxul de numerar al tranzacției.

România folosește deja mecanismul pe segmente precum deșeuri/materiale reciclabile, lemn, cereale/plante tehnice, construcții/terenuri (în anumite situații), aur de investiții și livrări IT peste pragul legal, precum și pentru achiziții intracomunitare. Extinderea la legume și fructe necesită derogare UE (art. 395), solicitată punctual și pe termen limitat.

Avantajele taxării inverse la legume și fructe

România are cel mai mare „VAT Gap” din UE. În rapoartele Comisiei/EC (și sintezele 2024–2025), România rămâne în vârful clasamentului: estimări recente indică ~36–37% pentru 2021 și ~30,6% în 2022 (rapid estimat) – semn că evaziunea pe TVA rămâne structurală. Aceste valori sunt economiei per ansamblu, dar explică presiunea pentru măsuri țintite în sectoare de risc precum legume-fructe.

• Avantaje:

Statul: reduce riscul de fraudă cu TVA pe verigile vulnerabile (angro/import), stabilizează colectarea.

Firmele: nu mai avansează TVA la vânzare; se reduce riscul de neîncasare a TVA când clientul întârzie.

Limite: nu se aplică la retail către populație; firmele cu TVA de recuperat pot avea blocaje de cash; crește complexitatea contabilă.

Taie stimulentul de a vinde cu TVA „nevirat” în lanțul B2B (import/angro → distribuitor), unde azi se „evaporează” TVA prin insolvențe în lanț sau companii paravan.

Simplifică verificarea: Fiscul se uită la auto-colectarea TVA la cumpărătorii relevanți (mai puțini și mai mari).

Nu afectează prețul la raft prin sine: la retail către consumator se aplică normal TVA (11%); efectele de preț vin din reducerea pierderilor pe lanț și din competitivitate mai corectă.

Studiu de caz – Importator de fructe și legume (B2B, plătitori de TVA)

Presupunem un importator cu cifră de afaceri de 50 mil. lei, care vinde en-gros către un lanț de retail din România. Pentru legume/fructe se aplică cota redusă de TVA (11%) la livrarea internă către alt plătitor de TVA.

Situația 1: Fără taxare inversă

Importatorul livrează marfă de 10 mil. lei + TVA 11% = 1,1 mil. lei, total 11,1 mil. lei.

• TVA colectată: 1,1 mil. lei (de plată la stat).
• Dacă retailerul întârzie plata, importatorul finanțează din surse proprii TVA-ul până la încasare (presiune pe cash-flow), pe lângă eventualul TVA plătit la import (deductibil ulterior).

Situația 2: Cu taxare inversă (dacă UE aprobă derogarea)

Importatorul emite factură fără TVA (doar 10 mil. lei) cu mențiunea „taxare inversă”.

• Cumpărătorul (retailerul) autocolectează și deduce TVA de 11% în aceeași perioadă (efect net, de regulă, zero).
• Importatorul nu colectează și nu virează TVA la această livrare → cash-flow îmbunătățit cu 1,1 mil. lei și risc redus ca TVA-ul „să se piardă” pe lanțul B2B.
• Controlul fiscal se mută pe cumpărătorii mari, ceea ce descurajează firmele paravan din angro.

Notă: Mecanismul se aplică doar între plătitori de TVA și nu la vânzările către consumatorul final.

Cum decurge frauda ”carusel”

De cele mai multe ori, fraudele carusel au loc în cadrul schimburilor intercomunitare. Astfel, multe dintre aceste schimburi sunt scutite de taxe.

Cu toate acestea, deși nu se plătește taxa pe valoarea adăugată, unele firme deduc TVA-ul ca și cum acesta ar fi fost plătită sau solicită de la stat rambursarea taxei.

Potrivit lui Gabriel Biriș, evaziunea pe acest putea fi redusă drastic dacă statul român ar fi cerut derogare de la taxarea inversă pentru tranzacțiile intracomunitare.