România implementează impozitul suplimentar de 15% pentru multinaționale. ANAF a publicat modelul de declarație a noilor taxe

România implementează impozitul suplimentar de 15% pentru multinaționale. ANAF a publicat modelul de declarație a noilor taxe
ANAF a lansat proiectul de ordin care aprobă formularele pentru „Declarația informativă privind impozitul suplimentar”. Impozitul vizează grupurile multinaționale și marile companii cu venituri de peste 750 milioane euro, pentru a asigura o cotă minimă globală de 15%.

Administrația Fiscală face un pas important în direcția aplicării Directivei (UE) 2022/2523 privind nivelul minim global de impozitare, prin elaborarea unui ordin care stabilește modelul și conținutul noilor formulare fiscale: „Declarația informativă privind impozitul suplimentar” și „Notificarea referitoare la obligația de depunere a declarației informative privind impozitul suplimentar”.

Proiectul de ordin al președintelui ANAF vine să sprijine implementarea cadrului european Pilon II, menit să asigure o impozitare echitabilă a grupurilor multinaționale și a marilor companii naționale.

Ce este impozitul suplimentar și cine îl plătește

impozitul suplimentar reglementat prin Directiva (UE) 2022/2523 și Legea nr. 431/2023 este destinat în principal grupurilor de întreprinderi multinaționale și, în anumite cazuri, grupurilor naționale de mari dimensiuni.

Scopul lui este să asigure că aceste companii mari — care operează în mai multe state — plătesc cel puțin o cotă efectivă de impozitare de 15%, indiferent de jurisdicțiile în care își desfășoară activitatea.

Cine intră sub incidența impozitului:

  • Grupuri multinaționale cu cifra de afaceri consolidată de peste 750 milioane euro, conform regulilor OCDE/GloBE (Pilon II).
  • Grupuri mari naționale (care nu operează transfrontalier) dar depășesc același prag de venituri — pentru a evita tratamente fiscale inechitabile între companii similare.

Scopul ordinului ANAF și importanța practică

Noul ordin urmărește crearea unui cadru clar și unitar pentru raportarea informațiilor referitoare la impozitul suplimentar. „Declarația informativă” va permite identificarea corectă a grupurilor vizate, a jurisdicțiilor în care activează și a valorilor supuse impozitării suplimentare. „Notificarea” aferentă va asigura informarea contribuabililor despre obligațiile lor legale privind depunerea acestor formulare.

Având în vedere complexitatea normelor și interdependența sistemelor IT, ANAF estimează că implementarea va necesita ajustări tehnice și instruirea personalului implicat. Totuși, odată cu adoptarea ordinului, România va dispune de infrastructura administrativă necesară pentru a gestiona eficient regimul de impozitare minimă globală, aliniindu-se astfel la standardele europene și internaționale de transparență fiscală.

Regulile europene

Directiva (UE) 2022/2523, adoptată la nivelul Uniunii Europene, transpune principiile Pilonului II din cadrul OCDE/G20 privind erodarea bazei impozabile și mutarea profiturilor (BEPS). Aceasta introduce reguli menite să prevină transferul profiturilor către jurisdicții cu impozitare redusă și să asigure că marile grupuri de întreprinderi plătesc cel puțin o cotă efectivă de impozitare de 15%.

Directiva stabilește trei mecanisme-cheie:

  • Income Inclusion Rule (IIR) – regula de includere a veniturilor, care permite statului de rezidență al companiei-mamă să impună un impozit suplimentar dacă filialele sale plătesc o taxă efectivă sub pragul minim.
  • Undertaxed Profit Rule (UTPR) – regula profiturilor subimpozitate, ce permite redistribuirea impozitului către alte jurisdicții atunci când cea principală nu aplică IIR.
  • Qualified Domestic Top-up Tax (QDTT) – impozitul suplimentar național, introdus pentru a permite fiecărui stat să rețină local diferența până la nivelul minim global.

Transpunerea în legislația românească

România a transpus Directiva prin Legea nr. 431/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 8 din 2024, intrată în vigoare la 8 ianuarie 2024. Această lege aliniază legislația fiscală națională la normele OCDE și UE privind impozitarea echitabilă și stabilește obligațiile de raportare și plată pentru grupurile multinaționale și naționale de mari dimensiuni.

Articolul 48 al legii precizează că modelele și conținutul declarațiilor privind impozitul suplimentar vor fi aprobate prin ordin al președintelui ANAF, împreună cu procedurile necesare pentru aplicarea acestor norme.

În acest context, instituția a elaborat referatul de aprobare pentru ordinul care reglementează Declarația informativă și Notificarea aferentă, două documente esențiale pentru colectarea și schimbul de informații între autoritățile fiscale europene.

Schimbul de informații și noua Directivă DAC 9

Pentru a susține aplicarea practică a Directivei Pilon II, Uniunea Europeană a adoptat în mai 2025 Directiva 2025/872 (DAC 9), care actualizează Directiva 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal. DAC 9 stabilește reguli clare privind schimbul automat de informații între statele membre cu privire la declarațiile de impozit suplimentar, asigurând transparență și o administrare coerentă a impozitului minim global.

Deși DAC 9 nu a fost încă transpusă în legislația românească, Ministerul Finanțelor a confirmat, prin adresa nr. 839438/193009/30.07.2025, că România va păstra aceeași structură terminologică folosită deja pentru transpunerea Directivei 2022/2523 – respectiv „declarație informativă privind impozitul suplimentar”. Această formulare va fi menținută pentru claritate juridică și pentru a reflecta corect sistemul dublu de raportare (informativă și de impunere) existent în legislația națională.

Sprijin european pentru implementare – proiectul TSI 25RO17

În decembrie 2024, Comisia Europeană, prin Instrumentul de Sprijin Tehnic (TSI), a aprobat proiectul depus de ANAF cu titlul „Improving capacity in Member States to effectively implement the Pillar 2 Directive” (cod 25RO17). România se numără printre cele 14 state membre participante la acest program, alături de Austria, Belgia, Franța, Germania, Grecia, Polonia și alte țări, beneficiind de sprijin tehnic și administrativ pentru implementarea eficientă a Directivei Pilon II.

Proiectul urmărește:

  1. Consolidarea capacităților IT și administrative ale autorităților fiscale pentru gestionarea declarațiilor din Pilonul II;
  2. Asigurarea unui schimb de informații coerent și sigur între statele membre;
  3. Aplicarea unei abordări unitare bazate pe risc, menită să reducă povara administrativă pentru contribuabili și instituții.

Proiectul de ordin‍

Art. 1

(1) Se aprobă modelul și conținutul formularului „Declarația informativă privind impozitul suplimentar”, prevăzut în anexa nr. 1.
(2) Formularul menționat la alin. (1) se completează și se depune conform instrucțiunilor prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul ordin.‍

Art. 2

(1) Se aprobă modelul și conținutul formularului „Notificare referitoare la obligația de depunere a declarației informative privind impozitul suplimentar”, prevăzut în anexa nr. 3.
(2) Formularul menționat la alin. (1) se completează și se depune conform instrucțiunilor prevăzute în anexa nr. 4 la prezentul ordin.‍

Art. 3

(1) Formularele prevăzute la art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) se depun la organul fiscal care administrează contribuabilul, în termen de cel mult 15 luni de la ultima zi a exercițiului financiar de raportare. Acesta este și termenul de plată al impozitului suplimentar.
(2) Prin excepție, pentru primul an de aplicare, declararea și plata impozitului suplimentar, a impozitului suplimentar național, precum și depunerea notificărilor se realizează în termen de cel mult 18 luni de la ultima zi a exercițiului financiar de raportare.
(3) Prevederile alin. (1) se aplică și contribuabililor care au obligația depunerii formularului „Declarația informativă privind impozitul suplimentar” și care au optat, în condițiile legii, pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic.‍

Art. 4

(1) Formularele prevăzute la art. 1 alin. (1) și la art. 2 alin. (1) se completează, în mod obligatoriu, cu ajutorul programului de asistență asigurat de Agenția Națională de Administrare Fiscală.
(2) Caracteristicile de editare, modul de difuzare, utilizare, păstrare și depunere ale formularelor „Declarația informativă privind impozitul suplimentar” și „Notificare referitoare la obligația de depunere a declarației informative privind impozitul suplimentar” sunt prevăzute în anexa nr. 5 la prezentul ordin.‍

Art. 5

Anexele nr. 1–5 fac parte integrantă din prezentul ordin.‍

Art. 6

Pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin se utilizează mențiunile de la art. 5 – Prevederi speciale din Legea nr. 431/2023 privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni.‍

Art. 7

Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, precum și direcțiile generale regionale ale finanțelor publice și structurile subordonate acestora vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

‍

‍

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Producția metalelor neferoase, un sector cu afaceri record de 6,3 mld. lei în 2025, dar dominat de Alro Slatina. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Prahova. De la Petrotel-Lukoil la Aquila. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Top 50 companii din Iași. De la Build Corp la Phinia Delphi. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Doar 10 producători de băuturi controlează 75% dintr-un sector de 20 mld. lei. Anul 2025 a adus scăderi după recordul din 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Cluj. De la Mechel și Bechtel la Delonghi și Nova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afaceri record pentru industria materialelor din beton, ciment și ipsos în 2025. Profiturile scad pentru al treilea an consecutiv. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Covasna. De la Domo și Producție Zarah Moden la Fabrica de Lapte Brașov și HS Timber Reci. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Pierderile crescătorilor de ovine și caprine au depășit profiturile în ultimii doi ani la nivel de sector. Cel mai bun an a fost 2017. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Călin Ile, Premier Hospitality și Horwath HTL România: 70-80% din stocul de hoteluri și de atracții turistice din România vine din comunism. Există oportunități de investiții
Top 50 companii din Ilfov. De la Porsche și Philip Morris la Dr. Max, Rewe și Altex. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Top 50 companii din Bistrița-Năsăud. De la Dan Steel și Gomar la Frasinul și Dimex 2000. Leoni, TeraPlast și Rombat rămân constante. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Profituri în Arad: Smart Diesel, Coficab și Astra Vagoane Călători sunt companiile cu cele mai mari profituri din județ
Afacerile centrelor de fitness au crescut de 15 ori în 17 ani, dar piața merge mai mult în pierdere, cu un record negativ în 2025. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Expert contabil: Firmele care nu depun bilanțul până la 31 octombrie 2026 riscă inactivitate fiscală. Condițiile s-au înăsprit
Top 50 companii din Arad. De la Takata și Astral Impex la Joyson Safety Systems și Smart Management Invest. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Vaslui: un transportator de mărfuri înființat în 2025 are profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ
Afaceri record de 7,3 mld. lei pentru producătorii de medicamente în 2025. Cel mai bun an pentru profituri a fost 2024. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Vaslui. De la Rulmenți, Mopan și Mândra la Vanbet, Safir și Kredianis. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Surpriză în Bacău. Producătorul gecilor Moncler a depășit Agricola Internațional și a ajuns al treilea angajator din județ în 2025
Piața de call center a crescut de 18 ori în 17 ani, până la 3,7 mld. lei. Numărul de angajați a crescut de 6 ori. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Top 50 companii din Mehedinți. De la Meva și Combinatul de Apă Grea la Trustul de Construcții și Combinatul de Celuloză și Hârtie. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Afacerile unităților silvice au scăzut cu 21,5% în 2025, după doi ani atipici
Business în Dâmbovița. Profiturile au crescut mai repede decât afacerile în perioada 2008-2025. Cele mai populare activități sunt transporturile, construcțiile și comerțul. GRAFICE
Salariul minim din România: triplare în 10 ani, dar tot printre cele mai mici din UE
Top 50 companii din Dâmbovița. De la COS, Avicola Crevedia și Agricantus la Sun Garden, Rombeer Crîngașu si IDV. Beko/Arctic, singura constantă. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cei mai mari angajatori din Cluj: Endava depășește De'Longhi și Emerson și trece pe locul doi. Electrica rămâne pe primul loc
Cei mai mari angajatori din Iași: Amazon, Phinia Delphi, Antibiotice și mai multe companii publice
Profituri și afaceri record pentru crescătorii de animale în 2025. Producătorii de pui și de ouă domină sectorul. Analiză 2008-2025. GRAFICE
Restaurantele românești Mesopotamia și Fryday au profituri mai mari decât majoritatea firmelor din județul Suceava
Piața locuințelor noi, la al doilea an consecutiv de scădere. -12,5% în 2025 față de 2019. GRAFICE
Fotbalul românesc a descoperit concordatul preventiv: UTA Arad, FCU Craiova și Oțelul Galați, în procedură, după ce Poli Iași și Petrolul Ploiești au ratat-o și au ajuns în insolvență
Marile companii de la BVB sunt cu 50% mai scumpe decât acum un an, dar nu toate scumpirile înseamnă același lucru | GRAFICE
De trei ori mai multe concordate preventive în 2026: instrumentul de prevenție pentru firme prinde viteză, dar rămâne excepția | GRAFICE
Surpriză în Harghita: Un operator de toalete mobile a avut profituri mai mari decât majoritatea companiilor din județ în 2025
Record pentru piața de curierat. Afaceri de 9 mld. lei în 2025, dar profitul continuă să scadă. Urmează schimbări în clasament? Analiză 2008-2025. GRAFICE
Firmele de pompe funebre, afaceri record de peste 545 mil. lei în 2025. Profitul și-a reluat creșterea. Analiza pieței de servicii funerare în perioada 2008-2025. GRAFICE
Industria auto românească pierde 1.200 de angajați în fiecare lună
Top 50 companii din Harghita. 7 din 10 companii au rămas la vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Romaqua, M. Tabac și Amigo & Intercost, cei mai mari jucători. TIMELINE
Top 50 companii din Caraș-Severin. De la TMK Reșița și C+C la SE Bordnetze și TMD Friction. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Cine vine după coroana Autonom? Piața de închirieri și leasing auto, la un nivel record de 5,6 mld. lei în 2025. Profiturile au intrat pe o pantă descendentă în ultimii ani. ANALIZĂ 2008-2025
Zece ani de scumpiri imobiliare. Cum au evoluat prețurile apartamentelor în șase mari orașe din România | Grafice
Swiss Capital și TradeVille au făcut trei sferturi din profiturile brokerilor independenți de la BVB în T1/2026. Patru case au ieșit pe pierdere | GRAFICE
Top 20 companii care au trecut pe profit în 2025: Rompetrol, Metro, Auchan, Electrica, Beko sau Mercedes-Benz
Cum a crescut salariul minim de la 1.450 de lei la 4.325 de lei în 10 ani?
Top 20 companii care au trecut pe pierdere în 2025: Carrefour, Selgros, UiPath, Sameday, Alro sau CFR Călători
Cele mai mari companii care nu au depus încă bilanțul pe 2025: Rafinăria Lukoil, proprietarul Zara și Bershka, șantierul naval din Tulcea sau BMW
Top 50 companii din Gorj. De la Artego, Avi Instant și Uzina Mecanică Rovinari la CE Oltenia, TMG Guard și Macofil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. TIMELINE
Ion Sturza: BlackRock a vrut să cumpere Rompetrol, dar oferta KazMunayGas a fost de 5-6 ori mai mare | A fost odată în business
A crescut sau a stagnat de fapt producția de mobilă în perioada 2008-2025 în raport cu inflația? Mai mult de o treime din angajați au dispărut în ultimii 17 ani. ANALIZĂ
Top 50 companii din Sălaj. De la Aplast, Inserco și Simex la Avril și Aenova. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2025. Silcotub, singura constantă. TIMELINE
De 12 ori în 17 ani. Producția de hrană pentru animale de companie crește, dar nu ține pasul cu cererea. Trei producători reprezintă 87% din sectorul de 123 mil. euro. Analiză 2008-2025
Top 50 companii din Tulcea. De la STX, Elmet Com și Deltacons la Vard, Mini-Farm și Waldevar. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
De la obligațiuni la acțiuni: Bursa de la București și-a schimbat radical motorul de creștere în 2026 față de 2025 | GRAFICE
Producția de înghețată, un alt sector care s-a topit? Afacerile cumulate ale producătorilor au scăzut în raport cu inflația în perioada 2008-2024, dar lipsesc datele liderului de piață
Top 50 companii din Vâlcea. De la Oltchim, Damila și CET Govora la Faurecia, Vel Pitar și Avicarvil. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
ANAF lansează două aplicații pentru verificarea automată a raportărilor SAF-T
Șase jucători controlează peste 70% din producția de lacuri și vopsele. Sectorul a crescut mai lent decât inflația, dar profiturile au crescut puternic. Analiză 2008-2024. GRAFICE
TVA de 11% pentru prima locuință cumpărată de tinerii sub 35 de ani, propusă în Senat
Top 50 companii din Botoșani. De la Danilux, Pita și Rolana Tex la Electroalfa, Vestra și Cornell’s Floor. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Industria hârtiei și cartonului, un sector de 10 mld. lei în care pierderile s-au triplat în doi ani. Analiză sectorială pe 17 ani. GRAFICE
Top 50 companii din Vrancea. De la Metale, Vincon și Zanfir la Annabella, Paco și Uvertura Com. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele
Top 50 companii din Satu Mare. De la Unicarm, Dan Steel și Sam Mills la ZES Zollner, Promat Comimpex și Unicarm Supermarket. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Paradoxul pensiilor private sub umbra unui război: Record de încasări la Pilonul 3, scădere istorică a activelor la Pilonul 2
Surpriză în Argeș: Anca Vlad a făcut profituri mai mari cu Fildas Trading decât Renault cu Dacia
Profituri în Maramureș: Compania de amanet și schimb valutar Bertus este pe primul loc, cu un profit mai mare cu 150% față de producătorul de mobilă Aramis
Cine face bani la pompă? Profiturile benzinăriilor au crescut accelerat până în 2023, dar au scăzut brusc în 2024. Analiză sectorială pe 17 ani | Big Read
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 20 august
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. Dacia și Catena, singurele constante. TIMELINE
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024. Sectorul crește constant | Big Read
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria sunt printre cele mai populare activități din Iași
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat preventiv. Analiză 2008-2024 | Big Read
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele mai multe companii mari după București-Ilfov și Cluj
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2008-2024. TIMELINE
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza sectorului forestier 2008-2024 | GRAFICE | Big Read
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în business
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul de angajați a scăzut. Francezii, nemții și grecii conduc piața. Analiză 2008-2024
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-2024. Luca și Petru, în top 3 angajatori. Lidas, în concordat preventiv
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat | GRAFICE | Big Read
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori. Cel mai bun an a fost 2022 | GRAFICE | Big Read
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A fost odată în business
Distribuie acest articol