Ursus Breweries și Heineken România sunt cei mai mari jucători din piața berii din România, în contextul în care fiecare dintre ele operează mai multe fabrici și produc sau distribuie unele dintre cele mai cunoscute branduri din piața locală. Află cum se compară evoluția celor două companii într-un nou episod din seria „Bătălia titanilor” by Termene Business Hub.
Puțină istorie
Povestea Ursus
Istoria berii care a primit mai târziu numele Ursus a început în 1878, când s-au pus bazele fabricii de bere din Mănăștur, în zona Clujului. La începutul secolului 20, fabrica a fost preluată de concernul Friedrich Czell & Fiii, care opera și dezvolta mai multe fabrici de bere pe teritoriul țării.
Brandul de bere Ursus a apărut în anii 1920, iar în aceeași perioadă a luat naștere societatea pe acțiuni Ursus Fabrica de Bere, sub care au fuzionat fabricile de bere din Cluj și din Turda care făceau parte anterior din acest concern. Treptat, producția din Turda a fost mutată la Cluj. Au urmat șocurile războiului și naționalizarea. Brandul Ursus a supraviețuit în economia de stat.
După Revoluție, fabrica Ursus din Cluj a fost cumpărată de firma germană Brau & Brunnen Gmbh în 1994. În perioada 1996-1997, South Africa Breweries, care a devenit ulterior SABMiller, a preluat Vulturul Buzău, Pitber Pitești și Ursus.
În 2001, prin Ursus, compania a preluat și controlul asupra Bere Timișoreana, iar din 2002 cele două au fuzionat într-o singură companie, conform Economica.net, mai exact Compania de Bere România. În 2004, SABMiller a preluat controlul Aurora Brașov, iar în 2005 operațiunile SABMiller România s-au transformat în Ursus Breweries.
În perioada 2016-2017, grupul japonez Asahi a cumpărat activele SABMiller din Europa Centrală și de Est, în contextul unei tranzacții globale SABMiller-AB InBev, condiționată de vânzarea activelor din regiune. Ursus Breweries reprezenta la acel moment o treime din piața berii din România, cele mai cunoscute branduri fiind Ursus, Timișoreana și Ciucaș, la care se adaugă Stejar, Azuga, Peroni sau Grolsch.
Ursus Breweries operează trei fabrici în România, la Timișoara, Buzău și Brașov, conform ZF, la care se adaugă o microberărie în Cluj-Napoca. Compania derulează în mod constant diferite planuri de investiții. Acționarii Ursus Breweries sunt Asahi Europe & International Ltd (98,68%) și alți acționari persoane fizice și juridice (1,32%).
Povestea Heineken
Istoria berii Heineken are origini olandeze și începe în secolul 19, însă pe piața locală povestea începe în anii 90, când grupul austriac BBAG a început să cumpere treptat fabrici de bere.
Începând cu perioada 1997-1998, BBAG a înființat compania Brau Union Romania, sub care a reunit activitatea fabricilor sale de bere din România. În 2003, Heineken a devenit acționarul majoritar al Brau Union, care a devenit ulterior Heineken România.
Compania opera deja mai multe fabrici de bere, cum ar fi fabrica de la Miercurea Ciuc, Bere Craiova sau Malbera Constanța, iar în acea perioadă a renunțat la unele capacități de producție, cum ar fi Arad, Reghin și, mai târziu, București. De cealaltă parte, Heineken a investit și a cumpărat Bere Mureș în 2008.
Brau Union România s-a transformat total în Heineken România în perioada 2007-2008, operând cinci fabrici: Miercurea Ciuc, Mureș, Craiova, Constanța și Hațeg, însă aceasta din urmă a fost închisă în 2010.
În anii următori, Heineken a investit și a eficientizat, iar în 2022 a decis să închidă fabrica din Constanța din cauza costurilor mari de operare. Fabrica a fost închisă în mod oficial în 2023, iar echipamentele și producția au fost relocate către Craiova, Miercurea Ciuc și Mureș.
Astăzi, Heineken este unul dintre cei mai puternici jucători din piața berii și are în portofoliul local branduri precum Heineken, Amstel, Birra Moretti, Desperados, Ciuc, Silva, Bucegi sau Golden Brau. Acționarii Heineken România sunt Heineken International BV (98,48%) și acționari persoane fizice (1,52%)
Ursus Breweries vs Heineken Romania. Analiză 2008-2024
Evoluția cifrei de afaceri: volum și tendință
Ursus Breweries a început în 2008 cu o cifră de afaceri de circa 1,2 mld. lei și a avut variații moderate în primii ani, cu ușoare scăderi între 2010-2011, dar din 2012 afacerile înregistrează o creștere constantă. Până în 2019 cifra depășește 1,99 mld. lei, iar în 2024 ajunge la aproximativ 2,82 mld. lei.
De cealaltă parte, Heineken România a pornit în 2008 de la circa 0,83 mld. lei, a crescut susținut până în 2012 (în jur de 1,18 mld. lei), a înregistrat o stagnare ușoară între 2013-2017, după care intrat pe o creștere mai vizibilă până în 2023 (1,71 mld. lei). În 2024 însă cifra de afaceri scade ușor, atingând 1,67 mld. lei.
Analiza comparativă arată că Ursus are o creștere mai robustă pe termen lung, cu salturi mari după 2015, în timp ce și Heineken crește, dar cu fluctuații mai mari și cu o ușoară scădere la finalul perioadei analizate.
Evoluția profitului sau a pierderii nete: nivel și stabilitate
Ursus Breweries a avut pierderi în perioada 2010-2014, cu un vârf de aproximativ -88,36 mil. lei în 2010, urmat de pierderi mai mici în 2011-2014. Din 2015 trece pe profit și se vede o tendință crescătoare în anii următori, cu profitul net în 2021 de aprox. 261,9 mil. lei, iar în 2024 profitul urcă la aproximativ 277,65 mil. lei. Marja netă în această perioadă crește semnificativ, ajungând la circa 9,8% în 2024.
Heineken România, în schimb, are profit în majoritatea anilor până în 2017, cu valori între 110 și 185 mil. lei. Însă în 2018 apare o pierdere de aproximativ 33,85 mil. lei. Ulterior, profitul a revenit, dar la valori mult mai modeste, oscilând între 53,36 mil. lei în 2022 și 136,06 mil. lei în 2024. Marja netă este mai mică în ultimii ani, indicând o presiune crescândă asupra costurilor sau condițiilor de piață.
Prin comparație, Ursus a realizat o tranziție de la pierderi semnificative la profit robust și stabil în ultimii ani, în timp ce Heineken s-a confruntat cu turbulențe și pierderi, iar recuperarea a venit cu profituri mai modeste.
Angajații și productivitatea
În ceea ce privește numărul de angajați, Ursus Breweries avea în 2008 aproape 1.750 de oameni, dar în intervalul 2010-2016 a scăzut spre 1.400 de angajați. După o ușoară revenire spre 1.600 de angajați în 2019-2020, numărul acestora scade din nou și ajunge la aproximativ 1.500 de angajați în 2024.
În același timp, Heineken România a avut în 2008 peste 1.240 de angajați, un nivel care a oscilat până în 2014, înainte de a trece la o scădere graduală, până la sub 1.000 de angajați în 2024. Ambele companii și-au redus numărul de angajați pe parcursul perioadei analizate, dar Heineken scade constant, în timp ce Ursus înregistrează fluctuații.
Dacă ne uităm la evoluția productivității per angajat, vedem că cele două companii au plecat de laun nivel similar în 2008, mai exact 686.700 de lei per angajat în cazul Ursus și 666.900 de lei per angajat în cazul Heineken, ajungând la 1,84 mil. lei per angajat în 2024 pentru Ursus, respectiv 1.68 mil. lei per angajat pentru Heineken.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
.jpg)
