Studiul a fost realizat în contextul dezbaterilor publice din ultimii ani privind evoluția ROBOR, IRCC și costul finanțării pentru populație și companii. Documentul își propune să contribuie la o mai bună înțelegere a relației dintre inflație, politica monetară, lichiditatea din sistemul bancar, cursul de schimb și indicatorii de referință utilizați în contractele de credit.
Analiza evidențiază faptul că dobânzile din economie sunt rezultatul unor mecanisme de piață și reflectă evoluția inflației, politica monetară, anticipațiile investitorilor și percepția de risc asupra economiei românești. Totodată, studiul explică diferențele dintre ROBOR și IRCC, modul de calcul al acestora și rolul pieței monetare în transmisia politicii monetare.
„În ultimii ani, ROBOR și IRCC au devenit subiecte intens dezbătute în spațiul public, însă de multe ori fără suficient context economic. Prin acest studiu ne-am propus să explicăm, într-un limbaj accesibil, modul în care funcționează mecanismele de formare a dobânzilor și legătura acestora cu inflația, politica monetară și echilibrele macroeconomice. Credem că o mai bună educație financiară contribuie la decizii economice mai informate și la un dialog public mai echilibrat”, a declarat Alexandra Smedoiu, CFA, Vicepreședinte al Asociației CFA România.
Principalele concluzii ale studiului CFA
- dobânzile ridicate reprezintă consecința dezechilibrelor macroeconomice și a inflației ridicate, nu un fenomen independent;
- ROBOR și IRCC reflectă aceeași piață monetară, însă prin metodologii și mecanisme de ajustare diferite;
- politica monetară a BNR se transmite direct în costul creditării prin intermediul pieței interbancare;
- lichiditatea din sistemul bancar influențează direct nivelul ratelor de dobândă;
- șocurile externe din ultimii ani – criza energetică, războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice – au avut un impact major asupra inflației și dobânzilor;
- stabilitatea fiscală și reducerea riscului macroeconomic sunt esențiale pentru reducerea sustenabilă a dobânzilor în economie.
Studiul urmărește să susțină un dialog public bazat pe realități economice, transparență și educație financiară, într-un context în care înțelegerea mecanismelor de funcționare ale piețelor financiare devine tot mai importantă atât pentru populație, cât și pentru mediul economic. Documentul integral va fi disponibil începând cu data de 20 mai 2026, pe site-ul de educație financiară www.generatiaindependenta.ro.
Investigația Consiliului Concurenței
Raportul Consiliului Concurenței privind investigația asupra ROBOR este un document amplu, de aproximativ 500 de pagini, plus anexe, care detaliază suspiciunile privind un comportament neconcurențial pe piața bancară din România. Investigația a început în 2022 cu o serie de controale inopinate la mai multe bănci.
Consiliul Concurenței a investigat o posibilă înțelegere secretă (cartel) sau o „practică concertată” între cele 10 bănci care participă la stabilirea zilnică a indicilor ROBID și ROBOR. Suspiciunea principală este că aceste instituții de credit s-au coordonat pentru a fixa valoarea ROBOR la un nivel cât mai ridicat, în loc să concureze corect și să oferteze independent, așa cum cere legea.
Investigația se concentrează pe comportamentul băncilor în timpul procedurii zilnice de „fixing”, momentul în care cele 10 bănci își introduc cotațiile de dobândă în sistem, pe baza cărora se calculează media ROBOR.
De asemenea, este vizată activitatea băncilor din cele 15 minute imediat următoare fixingului, perioadă în care băncile atrag și plasează depozite interbancare. Consiliul suspectează că băncile au comunicat sau s-au aliniat artificial pentru a menține dobânzile sus, afectând astfel costul creditelor cu dobândă variabilă pentru populație și companii.
Cele 10 bănci vizate sunt cele mai mari instituții de credit din sistemul românesc, selectate de BNR pe baza performanței pentru a cota ROBOR:
- Banca Transilvania
- BCR (Banca Comercială Română)
- BRD - Groupe Societe Generale
- ING Bank
- Raiffeisen Bank
- CEC Bank
- UniCredit Bank
- OTP Bank România
- Exim Banca Românească (fosta Eximbank)
- Intesa Sanpaolo România
Reacția băncilor și riscurile posibile
Raportul a fost finalizat la nivel de documentare și a fost trimis în primăvara anului 2026 tuturor celor 10 bănci. Este important de reținut că acesta este un raport preliminar de investigație, nu o decizie finală. Urmează o etapă în care băncile vor formula observații scrise și vor fi audiate de Plenul Consiliului Concurenței.
Dacă la finalul investigației Consiliul Concurenței va decide că băncile au încălcat legislația și au format un cartel, sancțiunile sunt uriașe. Amenzile pot ajunge până la 10% din cifra de afaceri anuală a fiecărei bănci sancționate, ceea ce ar însemna penalități istorice pentru sistemul bancar românesc.
Prin intermediul Asociației Române a Băncilor (ARB) și prin comunicate individuale, băncile au respins ferm acuzațiile. Acestea susțin că:
- au respectat cu strictețe legislația națională și regulamentele impuse de Banca Națională a României (BNR) pentru calculul ROBOR.
- comportamentul lor a reflectat condițiile economice reale de piață (inflație, lipsă de lichiditate temporară etc.), nu o înțelegere ascunsă.
- dacă vor fi amendate, sunt hotărâte să conteste deciziile în instanță prin toate căile legale disponibile, considerând concluziile Consiliului Concurenței ca fiind nefondate.
Reacția Băncii Naționale a României
Acțiunile Consiliului Concurenței au fost percepute de banca centrală ca o intruziune în mecanismele de politică monetară, obligând BNR să reacționeze public pentru a-și apăra prerogativele legale în fața pieței bancare. „Nu colaborăm. Mi-am spus punctul de vedere”, a spus guvernatorul Isărescu, întrebat fiind dacă BNR cooperează în derularea investigației.
Mugur Isărescu a justificat ferm deciziile BNR privind creșterea dobânzilor, subliniind că acestea sunt instrumente esențiale și perfect legale pentru combaterea inflației. Respingând criticile care vizau aceste măsuri, el a reiterat mandatul suveran al instituției.
Guvernatorul a insistat pe tema independenței ROBOR spunând că dacă ROBOR a crescut în paralel cu rata de politică monetară, stabilită exclusiv de BNR, atunci acuza de practică neconcurențială nu poate viza băncile comerciale fără a o viza, implicit, și pe banca centrală.
„ROBOR nu poate să funcționeze decât între facilitatea de depozit și facilitatea de Lombard, plus-minus 1% față de rata de politică monetară. (...) Păi ROBOR este un indicator al pieței monetare, controlate de BNR, are minime, are maxime, este suprareglementat. Este un fel de mercurial. Care este practica neconcurențială? Adică, dumneavoastră, ce spuneți? Că noi am ridicat aiurea, nu trebuia să ridicăm rata de politică monetară? Nu avem dreptul ăsta?”, a spus el.
Dincolo de această dispută, banca centrală a ținut să transmită un mesaj clar de stabilitate către sistemul financiar. BNR a reafirmat că piața monetară funcționează pe baza unor reguli stricte și a respins orice presiune administrativă externă care ar putea să o destabilizeze.
„Ne apărăm, nu cu dinții, cu tărie, piața monetară, că altfel nu am putea să funcționăm. Datoria noastră este să ne protejăm mecanismele. Nu avem alt mecanism de a transmite politica monetară”, a conchis categoric Mugur Isărescu.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
.jpg)
