Interviu cu Marieke Blom, economista-șefă ING Group: România poate face Europa mult mai puternică doar prin recuperarea decalajelor. Nu profitați de toate avantajele

„Ca economist, când mă uit la România, văd o mulțime de oportunități. Știu că imaginea de sine a țării este aceea că nu își permite să folosească toate oportunitățile și înțeleg că nu este ușor, dar dacă mă uit la tabloul european, cred că mulți tind să uite că avem o serie de țări care, doar prin recuperarea decalajelor, pot face Europa mult mai puternică. Cred că România este un exemplu foarte important în acest sens”, a spus Marieke Blom, economista-șefă ING Group, într-o discuție cu Termene Business Hub.

Am întrebat-o pe Marieke Blom ce domenii ale politicii europene necesită cele mai urgente îmbunătățiri pentru a stimula productivitatea și competitivitatea pe termen lung? „Toate”, a fost răspunsul ei.

Marieke Blom a scris recent că Europa are o problemă de încredere și trebuie să își promoveze mai bine atuurile, activele în fața SUA și Chinei. Unde se încadrează România în acest context de rebranding? Ce putem oferi noi acestui „pitch book continental”?

„Cred că România poate fi un fel de amestec între Polonia și Spania în ceea ce privește potențialul pe care îl are. România are multe de recuperat, prin creșterea productivității muncii și prin utilizarea tehnologiilor disponibile, fiind locul pentru energii regenerabile și, de asemenea, având multe talente IT și digitale aici.

Dacă ne uităm la această combinație, România mai are încă multe de recuperat, beneficiind și de fondurile europene și utilizându-le pentru a consolida infrastructura. Cred că există oportunități ample pentru România și țara trebuie să se folosească de ele”, a mai spus ea.

Întrebată dacă vede scăderea deficitului bugetar la 1% din PIB în primul trimestru al acestui an ca un semn de consolidare fiscală sustenabilă – în pofida creșterii costurilor de împrumut ale României și a instabilității politice – sau dacă este de părere că piețele evaluează deja riscul de a rata ținta anuală, Marieke Blom a spus că pașii făcuți sunt promițători.

„Cred că este foarte important pentru România să treacă printr-o perioadă de consolidare fiscală și cred că este promițător faptul că țara face pași semnificativi în această direcție. Este important ca România să se țină de plan. Înțeleg că este întotdeauna foarte dificil pentru că vine cu durere, dar pe termen mai lung cred că această consolidare fiscală – fără a vorbi despre specificul modului în care este făcută, ci despre faptul că există – este crucială pentru ca România să aibă și încrederea internațională”, a explicat economista-șefă ING la nivel internațional.

Mai jos, continuarea interviului cu Marieke Blom:

Î: Consiliul BCE a menținut ratele dobânzilor neschimbate în martie, iar progresele recente privind inflația sunt acum amenințate de conflictul din Iran. Când vedeți o fereastră de oportunitate pentru o primă reducere a ratelor de politică monetară? În plus, cât de pregătită este Europa pentru un al doilea val de inflație?

R: Cred că este important să realizăm că aceasta este o mare traumă pentru BCE după ceea ce s-a întâmplat în 2022. De obicei, când apare un șoc al prețurilor la energie, o bancă centrală va trece asta cu vederea, însemnând că doar dacă vedem efecte de runda a doua, iar acele efecte sunt puternice, banca centrală ar acționa pentru că realizează că este un șoc al raportului de schimb, ceea ce înseamnă că și cererea va scădea. Practic, sunt banii care ies din țară și, prin urmare, încetinesc economia.

Atitudinea tipică a unui bancher central în aceste circumstanțe ar trebui să fie să treacă cu vederea. Asta au făcut inițial în 2022, dar ratele dobânzilor erau foarte mici în 2022, iar piața muncii era foarte tensionată. Guvernele au oferit mult sprijin fiscal, deci bugetul pentru a susține economia a fost foarte amplu. Desigur, pandemia de COVID-19 tocmai se terminase, iar europenii economisiseră mulți bani, așa că erau dispuși să plătească orice pentru a putea cumpăra. Astfel, inflația a crescut foarte mult. Cred că factorii de decizie ai BCE vor dori să evite asta, dar realizează și că acest șoc este mai puțin inflaționist și există mai puțin potențial de creștere în acest moment. Poziția monetară actuală este mai strânsă decât a fosta atunci pentru că ratele dobânzilor sunt de două cifre, avem mai puțină inflație și, de asemenea, o creștere mai mică decât în 2022. Sunt așadar mult mai puține motive.

Încă ne așteptăm să existe o șansă bună ca ei să majoreze ratele dobânzilor în timpul ședinței din iunie. (...) Au semnalat că nu o vor face în aprilie, dar vor dori să dea un fel de semnal publicului larg: „suntem stăpâni pe situație”. Ne așteptăm ca asta să se întâmple în iunie, deși ei realizează foarte bine că, făcând asta, nu vor scădea prețurile la benzină, dar este mai mult un semnal pentru piețe. În circumstanțele actuale, asta este ceea ce vor face, iar apoi vor aștepta, pentru că vor vedea economia slăbind din acel moment.

Î: Credeți că vor reacționa astfel chiar dacă acest șoc persistă până în vara anului 2026?

R: Depinde. Cred că ei nu știu exact cum vor răspunde. Există o șansă bună să aibă nevoie să facă mai multe majorări de rată sau cel puțin să simtă nevoia de a face mai multe majorări în aceste circumstanțe. Vor dori însă cu adevărat să adopte o poziție de tip wait and see. Este foarte important să vedem cum răspund corporațiile, cum răspund gospodăriile. Dacă toate corporațiile și toate gospodăriile decid să adopte o atitudine prudentă ca urmare a acestui fapt, nu au nevoie de o altă majorare. Totuși, dacă văd că gospodăriile continuă să cheltuiască, dacă corporațiile continuă să cheltuiască, atunci s-ar putea să fie nevoiți să mai facă o majorare. Strategia cred că este foarte-foarte dependentă de acest parcurs de aici înainte.

Î: BCE a remarcat, de asemenea, că întărirea euro față de dolar a acționat ca un factor potrivnic pentru exporturi. În ultimul an, având în vedere deficitele comerciale care persistă în mai multe state membre, vedeți euro puternic ca pe un semn de reziliență economică sau ca pe o povară suplimentară pentru competitivitatea europeană?

R: Cred că atunci când vorbim despre întărirea euro, vorbim în principal despre 2025, pentru atunci s-a întărit moneda. Ce s-a întâmplat a fost că energia a devenit mai ieftină, ceea ce este bine pentru euro, iar perspectivele pentru Europa au fost mai bune decât se așteptau să fie în 2025, multe exporturi fiind devansate. Exporturile europene au fost destul de puternice pe parcursul anului 2025, deoarece americanii cumpărau deja bunuri europene în anticiparea tarifelor. Pe lângă acest lucru, încrederea în dolarul american s-a erodat ușor. Având în vedere acest mix, aș spune că a fost în principal un semn de putere legat de o economie cu performanțe relativ puternice.

Î: Presiunea asupra bugetelor naționale de apărare este imensă în 2026. Ați afirmat că o creștere a datoriei corporative în Europa ar putea fi, în mod paradoxal, un semn bun de investiție. Credeți că parteneriatele public-private în acest domeniu sunt singura soluție pentru ca Europa să rămână relevantă din punct de vedere militar fără a intra într-o criză a datoriilor suverane?

R: Cheltuielile pentru apărare trebuie să fie cheltuieli publice. Guvernul trebuie să cheltuiască banii și îi va cheltui pe oameni, pe infrastructură pe bunuri militare. Ignor, bineînțeles, întregul lanț digital, care este, de asemenea, o parte însemnată. Bunurile militare, fie că sunt digitale sau de alt fel, vor fi adesea produse de companii private, deci în acest caz putem spune că o parte este privată și o parte sunt bani publici. Cel care cheltuie va fi întotdeauna guvernul, deci în cele din urmă trebuie să fie plătit prin taxe. Pe termen scurt, poate fi finanțat prin datorie, iar acele companii care produc bunurile vor trebui să se folosească de asta pentru a crește. Au nevoie de capital de lucru, au nevoie de investiții.

Î: Raportul Organizației Internaționale a Muncii din 2026 arată un deficit global de peste 400 de milioane de locuri de muncă, în timp ce economiile dezvoltate se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a populației. În același timp, tensiunea socială a crescut odată cu dezvoltarea tehnologiilor digitale. Considerați că investițiile masive pe care le vedem în ultima perioadă sunt un colac de salvare pentru deficitul de forță de muncă – un factor în compensarea declinului demografic – sau riscăm șomajul tehnologic – o dispariție a posturilor – și o fragmentare suplimentară în privința tipurilor de joburi – unde rolurile din clasa de mijloc dispar și sunt înlocuite de cele două extreme?

R: Îmi place întrebarea, cred că este o întrebare foarte veche. Continuăm să ne-o punem, așa că încerc mereu să îi readuc pe oameni la faptul că Keynes a spus în anii ‘20 că vom rămâne fără modalități de a utiliza forța de muncă din cauza tuturor invențiilor tehnologice. Când te gândești la asta, cred că greșeala esențială pe care a făcut-o Keynes este că nu a anticipat că vor exista noi nevoi, noi produse, noi procese și noi lucruri pe care ni le dorim, de asemenea ca o consecință a dezvoltărilor tehnologice. Adesea ne lipsește imaginația pentru a ne gândi la noile lucruri pe care ni le vom dori. Din perspectiva de economist, cred că asta este ceea ce subestimează oamenii. Ei văd ce se va pierde, dar nu văd ce va crește.

Nu am știut niciodată că vom dori să ne uităm la clipuri cu pisici pe TikTok câteva ore pe zi și se pare că asta este ceva de care simțim cu adevărat că avem nevoie acum. Nu spun că asta este necesar, că este cel mai bun mod de a ne folosi timpul, dar este vorba de procesul esențial prin care tehnologia creează noi locuri de muncă.

Similar stau lucrurile și în ceea ce privește volumul de inovații pe care îl vom vedea în asistența medicală, de exemplu, dar și în energia regenerabilă și în tot felul de lucruri. Acesta este cel mai important lucru de reținut. Asta lasă totuși posibilitatea ca, în unele locuri, în unele regiuni, în unele țări, în unele sectoare, să existe șomaj. Per ansamblu, însă, cred că este o oportunitate uriașă pentru economiile îmbătrânite de a-și menține bunăstarea la un nivel similar.

Î: Credeți că unele tipuri de locuri de muncă vor dispărea? De exemplu, joburile clasei de mijloc dispar și sunt înlocuite de cele două extreme?

R: Nu știm încă, în cazul AI, dacă vor fi locurile de muncă din clasa de mijloc sau poate chiar locurile de muncă ale celor cu studii superioare. Vorbind în linii mari, pentru unele locuri de muncă ștacheta va fi ridicată mai sus. Va trebui de fapt să muncești mai mult în unele locuri de muncă pentru că trebuie să te folosești de toată informația pe care o poți aduna foarte repede prin AI.

Așadar, pentru unii ștacheta va fi ridicată mai sus, vor apărea unele locuri de muncă noi și vor dispărea unele locuri de muncă existente, dar este mult prea devreme pentru a spune exact unde, ce și cât de mult se va schimba.