Care este răspunsul guvernului la întrebarea când scade impozitul pe dividende de la 8% la 5%, respectiv la 3% în cazul microîntreprinderi

Care este răspunsul guvernului la întrebarea când scade impozitul pe dividende de la 8% la 5%, respectiv la 3% în cazul microîntreprinderi
Executivul se opune reducerii cotei de impozitare a dividendelor de la 8% la 5%, respectiv impozitării cu 3% a dividendelor plătite de microîntreprinderi.

O propunere de revenire parțială la regimul fiscal modificat anul trecut nu întrunește sprijinul Guvernului. Acesta se opune reducerii cotei de impozitare a dividendelor sau a eliminării obligativității de a avea cel puțin un angajat pentru încadrarea ca microîntreprindere. În spatele argumentelor de ordin legislativ stă un motiv mult mai puternic: ar genera un impact negativ bugetar de peste 3 miliarde de lei.

Intitulată „Salvați IMM-urile României”, inițiativa legislativă își propune revenirea parțială la regimul fiscal anterior adoptării Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Se dorește abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale, cu modificările ulterioare, precum și introducerea unor prevederi fiscale mai avantajoase pentru microîntreprinderi

Principalele modificări ale Codului Fiscal

Cele mai importante propuneri vizează:

  • reducerea cotei de impozitare de la 8% la 5% a dividendelor plătite către persoanele fizice și juridice, respectiv stabilirea unei cote de impozitare de 3% a dividendelor plătite de microîntreprinderi;
  • introducerea plafonului maximal de 1.000.000 de euro cifră de afaceri pentru încadrarea ca microîntreprindere;
  • reintroducerea companiilor de consultanță și de management în categoria microîntreprinderilor;
  • eliminarea obligativității de a avea minim 1 angajat pentru încadrarea ca microîntreprindere;
  • renunțarea la prevederea care limitează clasificarea ca microîntreprindere, dacă există asociați care dețin participații semnificative la mai mult de 3 companii;
  • reintroducerea deductibilității în calcularea impozitului pe veniturile obținute din închirieri (din cedarea bunurilor);
  • revenirea la sistemul anterior de impunere a contribuțiilor pentru CASS pe veniturile provenite din activități independente, proprietate intelectuală, asocierea cu o persoană juridică, cedarea folosinței bunurilor, activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din investiții sau bunuri din alte surse.

„Toate aceste modificări survin într-un moment extrem de sensibil în ciclul economic. Sub pretextul asigurării unor resurse mai mari la buget, măsurile din OUG 16/ 2022 limitează resursele financiare ale IMM-urilor și ale altor agenți economici mici, cum ar fi persoanele fizice autorizate, cu efecte potențial dezastruoase pe termen scurt și mediu, cum ar fi contracția activităților economice, creșterea numărului de persoane trimise în șomaj, majorarea directă și indirectă a prețurilor practicate, șamd”, se arată în expunerea de motive.

De ce se opune Guvernul

Punctul de vedere al inițiatorilor nu este însă susținut și de Guvern, care a anunțat că nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

În cazul reducerii cotei de impunere a dividendelor de la 8% la 5% și instituirii unei cote reduse de impozitare de 3% în cazul dividendelor plătite de către persoanele juridice, se consideră că „aplicarea unor cote diferite de impozitare a dividendelor, în funcție de regimul fiscal aplicabil persoanei juridice care plătește dividendele este o măsură discriminatorie”.

În plus, reducerea cotei de impozitare a dividendelor plătite către persoanele fizice şi juridice de la 8% la 5% ar avea un impact negativ asupra veniturilor bugetului de stat de -1,8 miliarde lei în anul 2023.

Introducerea plafonului de 1.000.000 euro venituri și eliminarea obligativității de a avea minim un angajat pentru încadrarea ca microîntreprindere plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor generează și ea un impact negativ asupra veniturilor bugetare estimat pentru anul 2023 de -1 miliard lei.

Modificarea bazei anuale de calcul a CAS şi CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități ce sunt declarate prin formularul de Declarație unică, în sensul revenirii la plafonul anual de 12 salarii minime brute pe ţară faţă de plafonul actual de 6 salarii, 12 salarii şi respectiv 24 salarii generează un impact negativ asupra veniturilor bugetare în anul 2024 de -0,1 miliarde lei.

Introducerea unei cote forfetare de 40% pentru stabilirea venitului impozabil din cedarea folosinței bunurilor generează un impact negativ asupra veniturilor bugetare de -0,2 miliarde lei în anul 2024.

„Revenirea la un cadru normativ modificat în iulie 2022 este de natură a crea un climat de incoerenţă și instabilitate legislativă. Apreciem că riscul de neconstituționalitate este cu atât mai mare cu cât Ordonanța Guvernului nr.16/2022 a fost aprobată prin Legea nr.370/2022 publicată în Monitorul Oficial nr. 1228 din 20 Decembrie 2022”, motivează suplimentar premierul Nicolae Ciucă în punctul de vedere al Guvernului.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Profi, în anul tranzacției. Pierderi istorice de 537 mil. lei în 2025. Începând de astăzi, Profi și Mega Image operează sub o
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A