Afacerile din construcții și tranzacțiile imobiliare, printre cele mai afectate de măsurile fiscal-bugetare pregătite de guvernul condus de Ilie Bolojan

June 30, 2025
Pachetul de măsuri fiscal-bugetare avut în vedere de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan se bazează pe creșteri de taxe, cum se așteptau mulți, însă, chiar și așa sunt unele aspecte care au luat prin surprindere pe toată lumea.

Așa de exemplu, este impozitul pe tranzacțiile imobiliare, care va crește de la 9 la 19%, și care va îngropa industria construcțiilor, unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei românești, cu implicații majore și asupra industriilor conexe, după cum susțin analiștii economici din piață.

Pe de altă parte, există o stare de incertitudine în piață, mai ales că nu se știe data de la care noile măsuri vor intra în vigoare, fiind vehiculate zilele de 1 iulie sau 1 august. Nu în ultimul rând, printre oamenii de afaceri circulă zvonul că din octombrie vor fi iarăși creșteri de taxe, dacă planul de austeritate al Guvernului Boc nu va da rezultate.

Premierul Ilie Bolojan, în schimb, vorbește de un pachet de măsuri fiscal-bugetare care vor intra în vigoare de anul viitor și vor fi anunțate în această perioadă pentru ca oamenii de afaceri să le știe din vreme și să-și construiască bugetele din timp.

Impozit pe tranzacțiile imobiliare

Analistul economic Adrian Negrescu spune că este șocat de lipsa de consecvență, dar și a coerenței în decizii a guvernanților, neexistând o linie directoare care să susțină într-adevăr situația economică. Așa, de exemplu, este cazul deciziei absolut aberante de a crește de la 9 la 19% impozitul pe tranzacțiile imobiliare.

„Din punctul meu de vedere nu face altceva decât să îngroape și mai mult industria construcțiilor care este unul dintre vectorii de creștere economică. Dincolo de faptul că românii nu-și vor mai permite să cumpere locuințe având în vedere prețurile din ce în ce mai mari, îngropi și industriile conexe, cum ar fi industria mobilei, a electrocasnicelor, a electronicelor, a sectorului serviciilor care depindeau direct de cel mai dinamic sector din economie, pare că sacrificăm totul cu dorința de a reduce deficitul bugetar prin metodele consacrate, creșteri de taxe, nu prin alte măsuri cum au fost vehiculate foarte multe în spațiul public”, a declarat pentru Termene.ro Adrian Negrescu.

Cât despre pachetul de măsuri avut în vedere de Guvernul Bolojan, Negrescu spune că este vorba de un „program copy - paste” realizat de niște pseudo specialiști pe care i-am mai văzut în spațiul public lansând aceste idei de creștere de taxe și de posibile reduceri de cheltuieli bugetare care niciodată nu se întâmplă.

Incertitudine

Un mare semn de întrebare este legat și de termenul la care vor intra în vigoare aceste măsuri, fiind vehiculate luna iulie, 1 august și chiar luna octombrie. Nu în ultimul rând. Tot acum se pregătesc și măsurile care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

„Nu știm exact și acesta este un mare semn de întrebare care generează multiple efecte negative în economie, l-am văzut pe premierul Bolojan ieșind joi de la discuții de la Ministerul Finanțelor spunând că de acum încolo se va face o analiză legat de legislația bugetară să vedem ce măsuri vor fi luate. Dacă abia acum facem analiza respectivă înseamnă că până acum am făcut filozofie fiscală, am discutat discuții și n-am făcut nimic concret, dovadă că după primele cinci luni deficitul bugetar a trecut de 3,4% din PIB, semn că statul cheltuiește cu 12% mai mult decât își permite, iar cheltuielile nu scad, ci dimpotrivă, cresc din ce în ce mai mult, poate chiar peste nivelul din anul trecut”, arată Negrescu.

Acesta spune că lipsa de predictibilitate se face simțită în rândul oamenilor de afaceri, ca se tem chiar că în a doua parte a anului guvernanții vor apela in nou la creșteri de taxe.

„E o lipsă de predictibilitate cronică în ceea ce privește aceste măsuri fiscale, partenerii noștri cu care lucrăm, niciunul dintre ei nu știe exact ce se va întâmpla din punctul de vedere al taxelor de la 1 iulie sau 1 august, nu mai vorbim de această măsură indusă în spațiul public că din octombrie vom tăia linie și vom vedea dacă vom crește TVA-ul. Încă un element de inconsecvență și de lipsă de predictibilitate care din punctul meu de vedere demonstrează o lipsă de profesionalism cruntă la nivelul administrației publice din România”, a precizat Negrescu.

Pachetul de măsuri

Premierul Ilie Bolojan a prezentat presei, vineri, după ședința de Guvern câteva din măsurile avute în vedere imediat, dar și cu aplicare în următoarele luni în vederea reducerii deficitului bugetar istoric (9,3% din PIB în 2024). Printre acestea se numără o nouă taxă pe bănci, dar și majorarea taxelor pe proprietăți în funcție de valoarea de piață.

Bolojan a declarat că foarte probabil TVA va fi reașezată la două praguri, spre deosebire de acum când există trei. „Avem posibilitatea să încasăm repede sume și e foarte posibil să propunem o creștere a accizelor care țin de alcool și combustibil”, a spus premierul.

Taxe noi de la 1 ianuarie 2026

Premierul a vorbit și de o serie de impozite care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, conform angajamentelor din PNRR: impozitele pe proprietate, case, terenuri - ele vor fi cel mai probabil mărite, fiind calculate după valoarea de piață.

De asemenea, se are în vedere majorarea impozitului pe capital, de exemplu pe dividende. Vom încerca să anunțăm aceste măsuri din timp. Vrem să evităm, cu excepția acestei perioade, din păcate, adoptarea unei măsuri fiscale într-o perioadă foarte scurtă”, a declarat Bolojan.

Nu în ultimul rând, premierul a vorbit de angajări la Agenția de Resurse Minerale, unde personalul e subdimensionat și nu se taxează corect redevențele. „E vorba de a face calcule corecte și de a elimina suprapuneri”, a precizat Bolojan.

Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 64,23 miliarde lei, respectiv 3,39% din PIB, față de deficitul de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,41% din PIB în primele cinci luni ale anului 2024, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.