România vs UE în iunie, la producția afacerilor din construcții. O singură țară UE stă mai bine

Construcțiile din România au fost pe plus în luna iunie, conform datelor Eurostat. Variația față de 2024 rămâne pozitivă, cu un vârf atins în luna ianuarie (+36% față de ianuarie 2024) și cu un +7,1% în iunie față de acceeși lună din 2024. Principalul motor: lucrările de inginerie civilă/infrastructură finanțate din buget și fonduri UE, plus sezonalitatea care a relansat șantierele în trimestrul al doilea (T2) din acest an, după reculul din februarie–aprilie.
În iunie, România urcă producția în construcții cu +4,5% față de mai, peste UE (-0,5%) și zona euro (-0,8%). Doar Slovacia a avut un avans lunar mai mare (+5,3%), astfel că România e practic pe locul 2 în Uniune, conform datelor Eurostat. La 12 luni, +7,1% confirmă trendul pozitiv.
Datele Eurostat pentru România
În primul semestru din 2025, construcțiile din România au avut o evoluție volatilă, dar peste media UE în multe momente-cheie. Din perspectiva luna la lună (m/m). Secvența 0,0 (ianuarie), -5,2 (februarie), +2,2 (martie), +0,4 (aprilie, -0,2 (mai) și +4,5 (iunie), date publicate de Eurostat, arată un șoc de iarnă în februarie, o revenire treptată în primăvară și o accelerare vizibilă în iunie.
Datele pentru România:
- % față de luna precedentă (m/m): 0,0 (ianuarie) | -5,2 (februarie) | +2,2 (martie) | +0,4 (aprilie) | -0,2 (mai) | +4,5 (iunie)
- % față de aceeași lună a anului anterior (y/y): +36,0 (ianuarie) | +7,2 (februarie) | +2,6 (martie) | -2,6 (aprilie) | +1,8 (mai) | +7,1 (iunie)
- Indice lunar – calendar & sezonal ajustat (baza 2021=100): 131,2 (ianuarie) | 124,4 (februarie) | 127,1 (martie) | 127,6 (aprilie) | 127,4 (mai) | 133,1 (iunie)
- Indice lunar – doar calendar ajustat (baza 2021=100): 67,6 (ianuarie) | 80,7 (februarie) | 113,0 (martie) | 114,6 (aprilie) | 121,3 (mai) | 139,4 (iunie)
Raportat la UE (unde iunie este -0,5 m/m) și zona euro (-0,8 m/m), România afișează în iunie un plus clar (+4,5), semn că șantierele au prins tracțiune spre final de trimestru II.
Și evoluția anuală este pozitivă
Țări cu mișcări ample, precum Spania (+41,4 m/m în aprilie, apoi -7,0 și -5,6), indică episoade punctuale (probabil reluări/închideri de șantiere mari), în timp ce statele nordice rămân mai temperate (de pildă, Danemarca -0,1 m/m în iunie, Suedia -0,1).
Pentru a stabiliza creșterea din România în a doua parte a anului, cheia rămâne continuitatea finanțării proiectelor publice, predictibilitatea contractelor și gestionarea riscurilor de execuție; altfel, volatilitatea va rămâne ridicată, chiar dacă tendința de fond este pozitivă.
Pe comparația anuală (y/y), România pornește foarte sus în ianuarie (+36,0), intră pe pozitiv moderat în februarie–martie (+7,2 și +2,6), coboară ușor sub zero în aprilie (-2,6), apoi revine pe plus în mai–iunie (+1,8; +7,1).
Media semestrială y/y e în jur de +8,7%, peste UE (+1,9% în iunie) și zona euro (+1,7% în iunie). Contrastul cu Germania (negativ consecvent în T2) și Franța (tot pe minus în T2) sugerează că, în timp ce marile piețe occidentale digestă o corecție în clădiri rezidențiale, România își trage creșterea din inginerie civilă (infrastructură) și proiecte publice cofinanțate.
Indicele ajustat
Indicele calendar & sezonal ajustat al României (131,2 → 133,1 între ian–iun) rămâne consistent peste 120 pe tot intervalul, ceea ce indică un nivel de activitate ridicat raportat la baza 2021.
Seria doar calendar ajustată urcă abrupt din 67,6 în ianuarie la 139,4 în iunie; dinamica atât de mare trădează efecte de calendar și vremi (condiții meteo mai bune în T2) și efectul de bază (lunile de iarnă slab executate în 2024/2025). Important este acordul direcțional al ambelor serii: minime la final de iarnă, maxime la început de vară.
Comparativ regional, Cehia are un sprint y/y (până la +14,0 în iunie), Slovacia accelerează la +9,8, iar Polonia revine pe plus în iunie (+2,2) după luni mai slabe.
Ungaria rămâne ezitantă (y/y modest în iunie), în timp ce Slovenia oscilează, dar încheie iunie puternic (+9,3). Spania are valori y/y spectaculoase în T2 (47,2; 45,0; 31,4), semn al unor relansări punctuale în clădiri. În schimb, Franța și Germania stau pe minus, ceea ce trage în jos media zonei euro.
Ce a împins România în sus
1. Proiectele de infrastructură (drumuri, poduri, căi ferate) – sectorul de inginerie civilă e de obicei motorul creșterii locale, mai puțin expus la ciclul imobiliar rezidențial și mai mult la execuția bugetară și fonduri europene.
2. Sezonalitatea – iernile blânde sau ferestrele meteo bune comprimă lucrări în T2, amplificând salturile m/m și y/y.
3. Normalizarea prețurilor la materiale și a lanțurilor de aprovizionare față de anii 2022–2023, care reduce presiunile pe cash-flow și permite avans fizic.
Frânele
1. Segmentul clădirilor rezidențiale rămâne sensibil la dobânzi, costuri de finanțare și cererea precaută – aici România poate replica, cu lag, tendințele negative din vest.
2. Execuția bugetară – întârzieri la achiziții publice sau la decontări pot muta volum între luni/trimestre, dând aspect „dinți de ferăstrău” seriei m/m.
3. Capacitatea de implementare – deficitul de forță de muncă și constrângeri logistice limitează viteza cu care șantierele pot crește când vin banii.
Creștere de 1,7% în zona euro și de 1,9% în UE față de iunie 2024
Prezentare generală
În iunie 2025, față de mai 2025, producția în construcții ajustată sezonier a scăzut cu 0,8% în zona euro și cu 0,5% în UE, potrivit primelor estimări ale Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene. În mai 2025, producția în construcții a scăzut cu 2,1% în zona euro și cu 1,9% în UE.
În iunie 2025, față de iunie 2024, producția în construcții a crescut cu 1,7% în zona euro și cu 1,9% în UE.
Comparație lunară pe sectoare de construcții și pe state membre
În zona euro, în iunie 2025 față de mai 2025, producția în construcții:
- a scăzut cu 1,8% la construcția de clădiri,
- a crescut cu 0,5% la inginerie civilă,
- a scăzut cu 0,2% la activități specializate de construcții.
În UE, producția în construcții:
- a scăzut cu 1,6% la construcția de clădiri,
- a scăzut cu 0,1% la inginerie civilă,
- a crescut cu 0,3% la activități specializate de construcții.
Dintre statele membre pentru care există date, cele mai mari scăderi lunare ale producției în construcții s-au înregistrat în Spania (-5,6%), Ungaria (-5,3%) și Slovenia (-3,7%). Cele mai mari creșteri au fost în Slovacia (+5,3%), România (+4,5%) și Polonia (+3,2%).
Comparație anuală pe sectoare de construcții și pe state membre
În zona euro, în iunie 2025 față de iunie 2024, producția în construcții:
- a crescut cu 3,3% la construcția de clădiri,
- a crescut cu 2,9% la inginerie civilă,
- a crescut cu 0,9% la activități specializate de construcții.
În UE, producția în construcții:
- a crescut cu 3,9% la construcția de clădiri,
- a crescut cu 1,3% la inginerie civilă,
- a crescut cu 1,5% la activități specializate de construcții.
Dintre statele membre pentru care există date, cele mai mari creșteri anuale ale producției în construcții s-au înregistrat în Spania (+31,4%), Cehia (+14,0%) și Slovacia (+9,8%). Scăderi au fost observate în Franța (-5,1%), Austria (-5,0%), Germania (-2,5%) și Suedia (-0,3%).




