Afacerile din sectorul de servicii au scăzut în România de 12 de ori mai mult decât cele din UE

În august 2025, România a înregistrat cea mai amplă scădere lunară a producției de servicii din UE, de –2,4% față de iulie. Scăderea medie în ansamblul statelor membre ale Uniunii Europene a fost de 0,2%, de aproximativ 12 ori mai mică.
Conform celor mai recente estimări publicate de Eurostat, în luna august 2025 producția de servicii din România a înregistrat una dintre cele mai accentuate scăderi din Uniunea Europeană. După o creștere constantă în lunile anterioare, indicatorul s-a diminuat cu 2,4% față de luna iulie, aceasta fiind a doua cea mai mare contracție din UE, după Luxemburg (-4,8%).
În UE, serviciile au scăzut doar cu 0,2%
Datele arată că după un avans de 1,2% în iulie, sectorul românesc al serviciilor a pierdut teren în august, contrazicând tendința generală din zona euro, unde s-a înregistrat o creștere ușoară (+0,1%). În ansamblu, Uniunea Europeană a raportat o scădere de 0,2% a producției de servicii, ceea ce încadrează România printre economiile cu evoluții mai volatile în această perioadă.
La nivel anual, comparativ cu august 2024, producția de servicii din România a crescut cu 1,0%, un ritm mult sub media Uniunii Europene (+1,8%) și a zonei euro (+1,7%). Această creștere modestă survine după variații semnificative de la o lună la alta: în iunie, România înregistra un avans de 3,4%, iar în iulie – un salt de 8,1% față de aceeași perioadă din 2024. Prin urmare, evoluția din august marchează o temperare accentuată a dinamicii sectorului.
Indicele ajustat sezonier al producției de servicii pentru România a coborât la 132,0 puncte (baza 2021 = 100), față de 135,2 puncte în luna precedentă. Această scădere indică o diminuare temporară a activității, după ce în prima parte a anului sectorul se menținuse peste media europeană.
Sectorul serviciilor include o gamă largă de activități economice: transport și logistică, turism, restaurante și hoteluri, IT și comunicații, servicii financiare și imobiliare, sănătate, educație, consultanță, marketing, servicii administrative, curierat, reparații și asistență pentru afaceri.
Evoluția din 2025
Pe parcursul anului 2025, România a avut o evoluție oscilantă a producției de servicii: stagnare în martie, o ușoară scădere în aprilie (-0,2%), creșteri moderate în mai (+0,6%), iunie (+0,3%) și iulie (+1,2%), urmate de reculul accentuat din august (-2,4%). Volatilitatea lunară sugerează o sensibilitate crescută la factori sezonieri, dar și la condițiile economice externe, în special la evoluțiile din transporturi, turism și comunicații.
În contextul european, România se află într-o poziție intermediară: deși performanța anuală rămâne pozitivă, scăderea lunară accentuată arată o fragilitate structurală a pieței serviciilor. Alte state cu reculuri importante în august 2025 au fost Danemarca (-1,9%) și Portugalia (-1,5%), în timp ce Grecia (+5,4%) și Slovenia (+2,8%) au înregistrat cele mai bune evoluții.
Sectorul serviciilor joacă un rol esențial în economia României, contribuind cu peste 60% la PIB. Datele recente semnalează o posibilă încetinire a cererii interne și o scădere temporară a activităților de transport și turism, domenii puternic afectate de dinamica economică regională. Totuși, pe termen mediu, menținerea unui nivel al indicelui peste 130 de puncte indică faptul că sectorul serviciilor din România rămâne unul robust, cu potențial de redresare rapidă în lunile următoare.
Analiza Eurostat
În august 2025, comparativ cu iulie 2025, producția de servicii, ajustată sezonier, a crescut cu 0,1% în zona euro și a scăzut cu 0,2% în Uniunea Europeană, potrivit primelor estimări ale Eurostat, oficiul statistic al Uniunii Europene. În iulie 2025, producția de servicii crescuse cu 0,3% atât în zona euro, cât și în ansamblul UE.
Comparativ cu august 2024, producția de servicii a fost mai mare în august 2025 cu 1,7% în zona euro și cu 1,8% în Uniunea Europeană.
Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri lunare au fost înregistrate în Grecia (+5,4%), Slovenia (+2,8%) și Franța (+0,7%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Luxemburg (–4,8%), România (–2,4%) și Danemarca (–1,9%).
Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Grecia (+25,3%), Lituania (+7,9%) și Danemarca (+6,0%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Ungaria (–4,5%), Malta (–3,1%) și Austria (–2,0%).




