Prejudiciul estimat la bugetul de stat depășește 266,5 milioane de lei, provenind din neplata impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii. În urma controalelor, inspectorii au aplicat și sancțiuni contravenționale de aproape 4,8 milioane de lei și au sesizat organele de urmărire penală în 90 de cazuri distincte.
Cum funcționa schema evazionistă
Transportul alternativ, cunoscut și ca ride-sharing, a cunoscut o expansiune rapidă în România, atrăgând mii de șoferi și sute de mii de utilizatori. Însă, această dezvoltare a adus și vulnerabilități fiscale majore.
Conform comunicatului ANAF, inspectorii antifraudă au descoperit în 2025 o schemă bine organizată prin care veniturile generate în acest domeniu erau parțial ascunse de la impozitare. Pierderile pentru bugetul de stat au fost cuantificate la peste un sfert de miliard de lei.
Ancheta inspectorilor a arătat că mecanismul era relativ simplu, dar eficient în a disimula veniturile reale:
- o societate paravan încasa sumele provenite de la platformele digitale de transport;
- aceasta reținea un comision de 5–10% pentru rolul său intermediar;
- diferența era apoi redistribuită către șoferi, fie cash, fie prin viramente bancare, dar fără a fi declarată fiscal.
În acest fel, impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii aferente salariilor nu erau plătite. Mecanismul a fost folosit la scară largă, în multiple județe, generând un prejudiciu cumulat de 266,5 milioane de lei.
Nereguli conexe
În cadrul verificărilor, inspectorii antifraudă au descoperit și alte abateri:
- în 30 de cazuri, șoferii nu foloseau aparate de marcat fiscale și nu emiteau bonuri;
- aceste practici au dus la aplicarea de sancțiuni contravenționale de aproximativ 4,8 milioane de lei.
Pe lângă prejudiciul direct, fenomenul a creat o piață concurențială neloială: șoferii și firmele care se conformau legislației fiscale erau dezavantajați de concurenții care evitau obligațiile legale.
Intervenția legislativă: declarația D397
Pentru a combate aceste practici, Ministerul Finanțelor a introdus în 2025 o nouă obligație declarativă: declarația informativă D397. Aceasta obligă platformele de transport alternativ să transmită periodic către ANAF date complete despre curse, plăți și venituri.
Prin acest instrument, Fiscul poate realiza analize de risc fiscal în timp real și poate interveni rapid atunci când detectează nereguli. Măsura are două efecte majore:
- creșterea conformării voluntare a operatorilor și șoferilor care respectă legea;
- concentrarea controalelor exclusiv asupra cazurilor cu risc fiscal ridicat.
Sesizări penale și investigații în curs
DGAF a sesizat organele de urmărire penală în 90 de dosare, vizând societăți implicate în această schemă. Scopul este stabilirea răspunderii penale pentru evaziune fiscală și recuperarea prejudiciilor. Totodată, inspectorii au anunțat că vor continua să monitorizeze domeniul transportului alternativ și să instrumenteze operativ cazurile rezultate din analizele de risc.
Impactul asupra pieței și contribuabililor
Evaziunea fiscală în transportul alternativ are un impact direct asupra bugetului de stat, dar și asupra șoferilor de bună-credință. Cei care își declară corect veniturile se confruntă cu o concurență neloială din partea celor care ocolesc legea și obțin câștiguri mai mari prin neplata taxelor.
Prin introducerea D397 și intensificarea controalelor, ANAF urmărește să reducă munca nedeclarată și subdeclarată, să protejeze operatorii conformi și să asigure un cadru competitiv echitabil. În plus, măsura contribuie la consolidarea disciplinei fiscale într-un sector aflat într-o expansiune rapidă, cu o pondere din ce în ce mai mare în mobilitatea urbană.
.png)
.png)
