În 2025, economia globală nu s-a confruntat cu niciun faliment răsunător, dar nu înseamnă că marile companii nu au probleme. 2026 a început cu falimentul Saks Global Enterprises, care readuce în prim-plan fragilitatea latentă a unora dintre marile corporații.
Conglomeratul american Saks Global tocmai a inițiat procedura de faliment, unul dintre cele mai mari colapsuri pe segmentul de retail de la pandemie, la abia un an după ce a adus la un loc mărcile Saks Fifth Avenue, Bergdorf Goodman și Neiman Marcus.
Problemele
Decizia sporește temerile privind viitorul industriei de lux din Statele Unite, deși retailerul a precizat că, deocamdată, magazinele sale vor rămâne deschise, după ce a finalizat un pachet de finanțare de 1,75 miliarde de dolari și a numit un nou director general.
În plus, va primi acces la o finanțare de urgență, permițându-i să atragă 400 de milioane de dolari în numerar.
Profit.ro prezintă o cronologie a celor mai mari falimente corporative din ultimele decenii. Dincolo de contexte diferite, mecanismele care duc la astfel de prăbușiri se repetă cu relativă regularitate.
Primul faliment corporativ de amploare din economia modernă a avut loc în 1970. Atunci, falimentul Penn Central Transportation Company, cea mai mare companie feroviară din SUA, cu active de aproximativ 80 de miliarde de dolari (actualizați), a reprezentat cel mai mare colaps corporativ din istoria americană la acel moment.
Compania rezultase dintr-o fuziune forțată de stat între operatori feroviari aflați deja în declin, iar integrarea deficitară, costurile fixe ridicate și pierderea traficului în favoarea transportului rutier au dus rapid la incapacitate de plată. Falimentul a dus la reorganizarea sistemului feroviar american și a arătat încă de atunci limitele intervenției statului în industrii structurale aflate în declin.
Apariția conceptului de „Herstatt risk”
În 1974, prăbușirea Herstatt Bank, o bancă de dimensiune medie, dar activă internațional, a avut efecte mult peste dimensiunea instituției. Pierderile masive din tranzacții valutare speculative au determinat autoritățile germane să retragă licența în mijlocul zilei de decontare, lăsând numeroase bănci internaționale expuse.
Episodul a stat la baza conceptului de „Herstatt risk” și a contribuit la dezvoltarea sistemelor moderne de decontare interbancară. În 1984, Continental Illinois, a șaptea cea mai mare bancă din SUA, cu active de aproximativ 40 de miliarde de dolari, a devenit cea mai mare bancă americană care a eșuat până atunci. Expunerea masivă pe credite riscante din sectorul energetic a dus la deteriorarea rapidă a portofoliului și la pierderea încrederii deponenților. Statul federal a intervenit pentru a limita contagiunea.
Mai multe amănunte în articolul publicat de Profit.ro.
