Bugetarii disponibilizați ar trebui să lucreze în HoReCa și în logistică. Firmele de recrutare au îndoieli că foștii funcționari vor munci în depozite

Un număr mult prea mic față de necesarul din piață, spun firmele care se ocupă cu recrutarea de forță de muncă din statele non-UE. Aceasta în condițiile în care numai în sectorul HoReCa, de exemplu, există un deficit de 50.000 de muncitori, în prezent, iar în cel de logistică și depozite, în 2-3 ani se așteaptă să fie nevoie de 100.000 de lucrători.

Pe de altă parte, specialiștii atrag atenția că nu se justifică argumentul adus de guvernanți cum că în urma valului de concedieri ce urmează să aibă loc vor rămâne fără locuri de muncă mulți angajați de la stat.

Nu trebuie să uităm că românii care își pierd locul de muncă provin, în general, din domenii administrative, servicii, IT sau funcții de birou, pe când deficitul de mână de lucru vizează zonele de producție, logistică, construcții sau HoReCa. Pe bună dreptate se pune întrebarea oare câți români ar fi dispuși să lucreze în domeniile acoperite astăzi de lucrătorii din statele non-UE plătiți, în general, cu salariul minim?

Cerere mare

Melania Pop, Business Development Manager International Work Finder (IWF), spune că decizia Guvernului de a reduce contingentul pentru 2026 vine într-un moment în care companiile se confruntă deja cu o lipsă acută de personal. Din datele disponibile, în fiecare an, contingentul stabilit de Guvern s-a epuizat cu mult înainte de finalul anului, iar cererea din piață a depășit constant oferta de avize disponibile.

În octombrie 2025, peste 230.000 de cereri de avize de muncă erau în derulare, în timp ce aproape 80% din contingent fusese deja acoperit, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări. Doar International Work Finder gestionează solicitări pentru aproximativ 1.000 de angajați non-UE lunar, ceea ce reflectă dimensiunea reală a nevoii, arată reprezentantul IWF.

„În locul unei reduceri, ar fi fost mai utilă o analiză a capacității instituționale de procesare și o adaptare a contingentului la nevoile economiei. Companiile românești sunt deja supuse unor presiuni fiscale semnificative, iar limitarea accesului la resurse umane nu va face decât să le încetinească activitatea”, a declarat pentru Termene.ro Melania Pop, Business Development Manager International Work Finder.

Argumentul oficial

Guvernul României a decis să reducă, pentru anul 2026, numărul maxim de muncitori străini pentru care se acordă permise de muncă. Astfel, pentru anul 2026 a fost stabilit un contingent de 90.000 de permise de muncă pentru cetățenii din afara Uniunii Europene, decizie luată în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.

Ministrul Muncii, Florin Manole, declara recent că la baza acestei decizii se află cifrele furnizate de Institutul Național de Statistică, care a atras atenția că există posibilitatea de a avea un anumit număr de disponibilizări în 2026 - ”Eu am considerat de cuviință ca în anticiparea acestor probleme sociale să avem cât mai multe locuri de muncă disponibile pentru cetățenii români”, a precizat la începutul lunii noiembrie ministrul Florin Manole.

„Este o ipoteză teoretic posibilă, dar nu suficient de solidă pentru a fundamenta o decizie de politică publică de asemenea anvergură. Chiar dacă vor exista disponibilizări punctuale, structura acestora nu corespunde nevoilor actuale din piață.

Românii care își pierd locul de muncă provin, în general, din domenii administrative, servicii, IT sau funcții de birou, în timp ce deficitul major rămâne în zonele de producție, logistică, construcții sau HoReCa”, arată Melania Pop.

În același timp, mai atrage atenția specialistul în recrutare, chiar și în contextul unor concedieri, nu putem presupune că persoanele afectate vor fi dispuse sau pregătite să ocupe locurile vacante din aceste sectoare.

„Diferențele de calificare, disponibilitatea de relocare și natura muncii fizice fac imposibil un transfer direct între aceste categorii. O abordare eficientă ar fi stimularea reconversiei profesionale și dezvoltarea de programe de calificare adaptate cererii reale, nu reducerea accesului la personal non-UE care susține deja funcționarea multor companii”, spune reprezentantul IWF.

Domenii cu deficit

Cele mai vulnerabile sectoare rămân cele bazate pe muncă fizică intensă și ture prelungite — acolo unde interesul românilor este scăzut: logistică, depozite, retail, construcții, reciclare, producție alimentară și HoReCa.

Doar în logistică și depozite, estimările arată o nevoie de peste 100.000 de muncitori în următorii 2–3 ani. În perioada Black Friday și sărbători, doar International Work Finder a plasat peste 2.000 de angajați în regim de outsourcing, semn că firmele se pregătesc din timp pentru vârfurile sezoniere, precizează Melania Pop.

În construcții, cererea este constantă, alimentată de proiectele mari de infrastructură și dezvoltările rezidențiale, în timp ce în HoReCa, deficitul depășește 50.000 de profesioniști, de la bucătari și ospătari, până la cameriste și personal auxiliar. De asemenea, reciclarea, stimulată de extinderea sistemului de garanție-returnare, a devenit o zonă emergentă, cu peste 1.600 de angajați activi recrutați de IWF, de exemplu.

„Reducerea contingentului ar pune presiune directă pe aceste industrii, riscând să afecteze producția, livrările și calitatea serviciilor într-un moment în care cererea economică rămâne ridicată”, afirmă Melania Pop.

Cei mai mulți muncitori străini provin din state precum Nepal, Sri Lanka și India, o mare parte dintre ei lucrând în București, potrivit informațiilor oficiale.

Interes redus

Dacă autoritățile se gândesc cu îngrijorare la valul de concedieri, există și un punct pe care se pare că l-au scăpat din vedere: nivelul foarte scăzut al interesului românilor pentru locurile de muncă ocupate de lucrătorii non-UE, în prezent.

„Majoritatea joburilor ocupate de angajați non-UE presupun muncă fizică, ture extinse, temperaturi variabile sau activitate repetitivă - condiții pentru care există tot mai puțini candidați locali. În plus, puțini români acceptă relocarea în alte județe sau cazarea colectivă, ceea ce face dificilă acoperirea rapidă a nevoilor din producție, logistică sau construcții”, precizează Melania Pop.

În opinia reprezentantului IWF, soluția realistă este realizarea de investiții în formarea și motivarea personalului local, concomitent cu menținerea unui flux de lucrători non-UE pentru pozițiile care nu pot fi acoperite intern. „Economia românească are nevoie de ambele componente pentru a funcționa coerent, de resurse locale bine formate și de personal extern care completează zonele cu deficit structural”, spune specialistul în recrutare.

International Work Finder este o agenție de recrutare 360°, care acoperă întreaga gamă de servicii, de la selecția și integrarea angajaților, fie ei români sau non-UE, până la servicii de outplacement.  

‍