În primele zece luni din 2025, bugetul României a evoluat mai bine decât în anul precedent. Veniturile statului au urcat la 531,55 miliarde lei, cu 12,3% mai mult decât în 2024, în timp ce cheltuielile au ajuns la 640,42 miliarde lei, în creștere cu 9,9%.
Pentru prima dată după mai mulți ani, veniturile cresc mai rapid decât cheltuielile, ceea ce a permis reducerea ușoară a deficitului la 108,87 miliarde lei, față de 109,42 miliarde lei anul trecut.
Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetului general consolidat pentru primele zece luni ale anului 2025. Conform datelor, deficitul bugetar s-a redus față de aceeași perioadă a anului 2024.
Deficitul din 2025
Deficitul din ianuarie-octombrie 2025 este de 108,87 miliarde lei, adică 5,72% din PIB, puțin mai mic decât cel din 2024, care era 109,42 miliarde lei (6,22% din PIB).
Autoritățile spun că scăderea deficitului și ritmul bun al veniturilor arată eficiența măsurilor aplicate, precum și o orientare mai mare a resurselor către investiții.
Veniturile
Veniturile totale ale bugetului au ajuns la 531,55 miliarde lei, cu 12,3% mai mari decât anul trecut. Statul a colectat mai mulți bani din aproape toate sursele principale, ceea ce indică un grad mai bun de colectare. Cheltuielile totale au fost de 640,42 miliarde lei, cu 9,9% peste nivelul din primele zece luni ale lui 2024. Ritmul de creștere al veniturilor rămâne însă mai mare decât cel al cheltuielilor, ceea ce contribuie la reducerea deficitului.
La capitolul venituri, impozitul pe salarii și venit a adus 48,62 miliarde lei, în creștere cu 19,5%.
Componenta cu cea mai ridicată creștere este impozitul pe dividende, care a urcat cu 71,8% datorită dividendelor distribuite în 2024 cu o cotă de impozitare de 8%.
Contribuțiile de asigurări sociale și de sănătate au totalizat 172,89 miliarde lei, în urcare cu 10,5%, însă totuși sub ritmul de creștere al fondului total de salarii din economie.
Impozitul pe profit și TVA-ul
Un alt capitol important este impozitul pe profit, cu venituri de 38,14 miliarde lei, în creștere cu 15,8%, susținute de profiturile companiilor.
TVA a adus încasări nete de 108,38 miliarde lei, în creștere cu 9,2%. Această evoluție este influențată de rambursări mai mari de TVA – 27,2 miliarde lei în 2025 față de 25,2 miliarde lei în 2024 – dar și de o creștere puternică începând din august, fiecare lună depășind 12 miliarde lei încasări, cu un vârf de 13,6 miliarde lei în octombrie.
Accizele au generat 39,66 miliarde lei, cu 10,2% mai mult, pe fondul creșterii încasărilor la accizele pentru produse energetice (+15,7%) și tutun (+5%). Veniturile nefiscale au ajuns la 46,32 miliarde lei, fiind cu 9% mai mari datorită veniturilor nete ale BNR și vânzării certificatelor de emisii. Sumele primite de la Uniunea Europeană pentru proiecte rambursate au totalizat 40,59 miliarde lei, cu o creștere importantă, de 31,9%.
Cheltuieli
La cheltuieli, statul a plătit 140,34 miliarde lei pentru salariile din sectorul public, cu 5% mai mult decât anul trecut. Ca pondere în PIB, cheltuielile de personal au scăzut la 7,4%, în contextul reducerilor de sporuri și al măsurilor de limitare a creșterilor salariale. Din iulie, aceste cheltuieli sunt chiar în scădere lunară, fiind în octombrie cu 500 milioane lei mai mici decât în aceeași lună a lui 2024.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au însumat 79,71 miliarde lei (+5,5%), cu majorări la bugetele locale (+3,3%) și la bugetul sănătății (+9,8%), în special pentru medicamente compensate și programe naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 46,77 miliarde lei, cu 13,91 miliarde lei mai mult față de anul trecut, reflectând costuri mai mari ale datoriei publice.
Asistența socială a totalizat 209,12 miliarde lei, în creștere cu 12,7%. Cel mai mare impact îl are recalcularea pensiilor începând cu 1 septembrie 2024, conform Legii 360/2023. În plus, statul a mai plătit 2,86 miliarde lei pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale.
Subvențiile au însumat 10,06 miliarde lei, incluzând sprijinul pentru transportul de călători, producătorii agricoli și compensațiile pentru consumul de energie al firmelor. Proiectele finanțate din fonduri europene, inclusiv subvențiile pentru agricultură, au generat cheltuieli de 51,44 miliarde lei, cu 24,56% mai mult față de 2024.
Investiții
Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 96,04 miliarde lei, în creștere cu 8,65%. Acestea includ cheltuielile de capital și programele de dezvoltare finanțate din resurse interne și externe. Investițiile rămân o prioritate, întrucât cresc capacitatea economică pe termen lung și sunt un element important în reducerea deficitului structural.
În concluzie, execuția bugetară din primele 10 luni din 2025 arată o îmbunătățire vizibilă: deficitul scade, veniturile cresc mai repede decât cheltuielile, iar investițiile ating un nivel ridicat. Totuși, presiunile principale asupra bugetului rămân cheltuielile cu pensiile, costurile datoriei publice și nevoia de a menține ritmul investițiilor fără a afecta echilibrul fiscal.
