Cifra de afaceri rămâne reper pentru amendarea firmelor

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins recent o nouă excepție de neconstituționalitate care viza modul în care se calculează amenzile penale aplicate persoanelor juridice, menținând ferm un principiu esențial: cifra de afaceri rămâne un reper valid și constituțional în individualizarea sancțiunilor penale pentru firme.

Decizia nr. 665 a Curții Constituționale a României, pronunțată în data de 3 decembrie 2024, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la numărul 687 din 23 iulie 2025.

Excepția a fost ridicată de Societatea Avicola S.A. Călărași, aflată în faliment, într-un dosar penal privind acuzații de evaziune fiscală, și viza dispozițiile art. 136 alin. (2) și art. 137 alin. (3) teza a doua din Codul penal, mai exact sintagma „cifra de afaceri”. Firma a susținut că acest criteriu afectează creditorii chirografari – aceia care nu au garanții asupra creanțelor –, întrucât amenda penală are prioritate la plată față de datoriile comerciale.

Analiza CCR

CCR a respins argumentele ca neîntemeiate, reiterând că amenda penală este o sancțiune aplicată pentru o faptă prevăzută de legea penală și are rolul de a preveni comportamente infracționale. În viziunea Curții, nu se poate transforma sancțiunea penală într-un mecanism facultativ în funcție de starea financiară a companiei sau de lista creditorilor.

Mai mult, judecătorii au precizat că utilizarea cifrei de afaceri pentru a calcula valoarea zilei-amendă asigură proporționalitate între pedeapsă și capacitatea economică a companiei. Deși s-a invocat lipsa clarității în privința momentului la care se referă această cifră – dacă este cea de la comiterea faptei, trimiterea în judecată sau condamnare –, CCR a arătat că această eventuală neclaritate nu este de natură să anuleze caracterul constituțional al normei.

De altfel, CCR a amintit că prin Decizia nr. 708/2021 a declarat neconstituțională doar formularea ambiguă privind „cifra de afaceri”, nu însă și utilizarea acesteia ca reper. Ulterior, legiuitorul a avut obligația să formuleze mai clar referința, nu să o elimine. Astfel, în actuala formulare, Codul penal prevede că instanța ia în calcul veniturile totale și activele totale din exercițiul financiar anterior trimiterii în judecată – ceea ce clarifică momentul de referință și asigură transparență.

Insolvența nu evită amenda

Prin urmare, firmele găsite vinovate penal nu se pot sustrage sancțiunilor invocând falimentul sau interesele creditorilor chirografari. Curtea a subliniat că riscul ca un creditor fără garanții să nu-și recupereze integral creanța este inerent acestei calități, iar sancționarea penală nu poate fi pusă în plan secundar.

CCR a mai notat că acceptarea excepției ar echivala cu impunitatea firmelor care comit infracțiuni și care intră în faliment, creând o breșă majoră în aplicarea legii penale. Ori, aceasta ar însemna anularea rolului preventiv și coercitiv al amenzii penale pentru persoanele juridice.

Această decizie este definitivă și obligatorie pentru toate instanțele din România. Practic, ea reafirmă că persoanele juridice care comit fapte penale răspund în mod proporțional cu dimensiunea lor economică – iar cifra de afaceri rămâne criteriul cel mai obiectiv și echitabil pentru stabilirea severității sancțiunii.

Pe scurt, firmele nu vor putea scăpa de pedeapsă în baza dificultăților financiare ulterioare faptei și nici invocând interesele altor creditori. Justiția penală nu își suspendă aplicarea în funcție de bilanțul financiar sau reorganizările post-infracțiune.

Articolul a fost realizat integral de Clever News Center – de la alegerea subiectului până la redactare – în exclusivitate pentru Termene.ro.