Companiile private se tem că nu își vor încasa la timp banii din contractele cu statul

Printre domeniile cele mai afectate se numără cel al construcțiilor, companiile din sector aflându-se practic într-un moment de cumpănă, fie din cauza blocării unor programe și întreruperii proiectelor, în condițiile măsurilor luate de autorități pentru reducerea deficitului bugetar, fie ca urmare a întârzierii plăților. Nu de alta, dar vorbim de termene de facturare care merg de la 90 până la 180 de zile, după care urmează problemele cu plata.

De cealaltă parte, instituțiile statului nu se sfiesc nici ele să anunțe că au conturile goale de câteva luni, situația urmând să revină la normal după rectificarea bugetară.

Un context dificil care îi ține pe antreprenori pe loc, multe investiții fiind puse în așteptare.

Construcțiile, în cumpănă

În ultima perioadă constructorii au tot vorbit de situația dificilă în care se află sectorul, care datează, de altfel, de aproape un an și jumătate. Termenele uriașe de facturare, birocrația, întârzierea plăților, sistarea unor lucrări sunt doar câteva dintre problemele constructorilor, care se adaptează cu greu la noua situație, mai ales că ea vine după o perioadă de câțiva ani foarte buni.

„În piață erau foarte multe contracte, nimeni nu se aștepta ca aceste contracte, multe din ele deja semnate sau aproape semnate, să fie anulate sau întârziate. Într-adevăr, pentru companiile de construcții lucrurile au început de vreun an și jumătate să șchioapete prin prisma faptului că facturile s-au tot amânat. …(…) Prin această birocrație, atunci când știu că nu au finanțare, autoritățile tot amână constructorii să factureze. Birocrația în România este unică, nu există nicăieri în lume”, spune Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții.

Dat fiind contextul dificil, la care a contribuit inclusiv modificările fiscale din ultima perioadă, constructorii au început să-și restrângă activitatea. În primele opt luni ale acestui an, de exemplu, au fost anulate undeva la circa 1.500 de proceduri de achiziție publică, deoarece nu a depus nimeni oferte.

Conturi goale

De cealaltă parte, autoritățile statului recunosc că au probleme care țin de plata unor sume de bani, însă nu țin neapărat de ele, ci de Finanțe. Toată lumea așteaptă acum ca situația să se remedieze după rectificarea bugetară.

„Noi cheltuim bani mult mai repede decât pot ei (n.red- Finanțele) să-i programeze și de vreo două luni nu mai avem nimic în conturi, dar sper ca după rectificarea bugetară să putem plăti banii europeni destinați fermierilor, pentru că acești bani sunt rambursați în maximum 45 de zile României, deci ei intră la zona de venituri, ajută deficitul. Eu aceasta încerc să explic de foarte multe ori că noi nu cheltuim bani, ci îi aducem”, spune Adrian Chesnoiu, președintele Agenţiei pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

AFIR administrează fonduri europene în valoare totală de 15,83 miliarde de euro pentru perioada 2023-2027, alocate prin Planul Strategic PAC (Politica Agricolă Comună) pentru a sprijini fermierii și agricultura din România.

Instabilitate

Marcel Vulpoi, fondatorul Vulpoi&Toader Management (VTM), una din companiile importante care oferă servicii integrate de contabilitate şi consultanţă de business, vorbește și el de efectele produse de întreruperea unor programe de finanțare.

„Toată lumea este bulversată de ultimele modificări legislative, se blochează, se deschid programe, iar se blochează și apoi se deschid, este cam agitație. Apoi vine și instabilitatea fiscală care omoară pe toată lumea”, a declarat pentru Termene.ro Vulpoi.

Acesta mai precizează că îngrijorarea, dacă nu cumva panică, este cea mai mare în rândul companiilor care lucrează cu statul, din cauza instabilității legate de plăți și de finanțare. „Interesul este clar pentru România, dar această instabilitate ține lucrurile pe loc”.

În ceea ce-l privește, Vulpoi, care este unul din acționarii producătorului de vinuri Gramofon, recunoaște că și el s-a trezit că trebuie să amâne un proiect de replantare a unei suprafețe de viță de vie, pe motiv că nu mai sunt fonduri la AFIR, deși proiectul fusese aprobat. Nu este, însă, nici primul și nici singurul caz de acest fel.

Rectificare bugetară

Guvernul a adoptat săptămâna trecută, în şedinţă extraordinară, pe repede-înainte proiectul de rectificare bugetară pentru 2025.

În Nota de Fundamentare Ministerul Finanţelor arată că rectificarea bugetară intervine într-un context în care presiunile asupra cheltuielilor statului cresc, iar resursele trebuie împărţite între programele sociale, investiţiile strategice şi obligaţiile internaţionale.

Conform calculelor Ministerului Finanţelor, veniturile bugetului general consolidat cresc cu 3,23 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se măresc cu 27,81 miliarde, ceea ce înseamnă o majorare a deficitului bugetar la 24,579 miliarde de lei, echivalent cu 8,4% din PIB.

Cea mai mare creştere bugetară o înregistrează Ministerul Finanţelor - Acţiuni Generale, cu 20,074 miliarde lei, bani destinaţi acoperirii unor cheltuieli obligatorii şi angajamentelor asumate de România la nivel internaţional. Rectificarea vine şi cu reduceri semnificative, cum este cazul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene care pierde 3,246 miliarde de lei.