Sectorul construcțiilor din România a crescut puternic în ultimul deceniu, cu consolidare structurală în domenii precum real estate și inginerie. Cu toate acestea, declinurile severe din 2024 (–12,9 %) și presiunile pe costuri reprezintă provocări semnificative. Contextul european din 2025 sugerează o potențială revenire moderată, dar succesul va depinde de politici de sprijin, adaptarea firmelor mici și valorificarea oportunităților de investiții. Eurostat evidențiază atât reziliența cât și fragilitatea unui sector esențial pentru economia României.
Aproximativ 6% – 7% din PIB-ul României provine direct din sectorul construcțiilor, adică lucrările efective de construcții (clădiri, infrastructură, amenajări). Dacă includem și sectoare conexe precum real estate, arhitectură, inginerie, contribuția totală (construction ecosystem) poate ajunge la peste 15% din PIB. Media UE pentru construcții este în jur de 5% – 6% din PIB.
Analiza anuală a sectorului construcțiilor din România – date Eurostat
Cu o comparație față de datele din ultimele 12 luni, în perioada decembrie 2024 – mai 2025, sectorul construcțiilor din România a înregistrat o evoluție oscilantă, marcată de fluctuații lunare semnificative, dar și de o revenire graduală după o scădere abruptă la începutul anului.
Luna decembrie 2024 a marcat un punct critic, cu o scădere anuală de –12,9% față de luna decembrie 2023, cea mai abruptă din UE în acea perioadă. Cu toate acestea, ianuarie 2025 a adus un salt spectaculos de +36,0% față de aceeași lună din 2024, indicând fie o bază de comparație scăzută, fie reluarea unor lucrări întârziate. Evoluția lunară a fost însă stagnantă (0,0%), ceea ce sugerează o stabilizare temporară.
Februarie 2025 a fost din nou o lună dificilă, cu o scădere lunară de –5,2%, urmată de o redresare parțială în martie (+2,2%) și o creștere moderată în aprilie (+0,4%). Din perspectiva anuală, martie a înregistrat un avans de +2,6%, în timp ce aprilie a avut o contracție de –2,6%, demonstrând o volatilitate crescută în cererea de lucrări.
În mai 2025, sectorul pare să fi intrat pe o traiectorie pozitivă, cu o creștere lunară de +1,0% și una anuală de +4,0%, semnalând o consolidare a revenirii. Comparativ cu media UE, România a performat mai bine la nivel lunar (+1,0% vs –1,3%) și anual (+4,0% vs +2,7%).
Comparația lună cu lună a sectorului construcțiilor
Între decembrie 2024 și mai 2025, sectorul construcțiilor din România a cunoscut o evoluție oscilantă, reflectând atât volatilitatea pieței interne, cât și influențele externe. Luna decembrie 2024 a debutat promițător, cu o creștere lunară de +3,4%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. În ianuarie 2025 însă, activitatea s-a menținut la același nivel (0,0%), sugerând o pauză temporară după un final de an activ.
Februarie a marcat cel mai slab moment al perioadei, cu o scădere abruptă de –5,2%, mult peste media UE (–1,1%), indicând o posibilă frânare a proiectelor sau impactul condițiilor meteorologice. În martie, sectorul și-a revenit parțial (+2,2%), iar în aprilie a continuat o ușoară creștere (+0,4%), în contrast cu majoritatea statelor din vestul Europei care înregistrau scăderi sau stagnări.
Mai 2025 a adus o creștere suplimentară de +1,0%, în timp ce UE și zona euro au scăzut cu –1,3% și –1,7%. Acest lucru plasează România într-o poziție relativ favorabilă, arătând semne de reziliență. În ansamblu, România a avut patru luni de creștere și doar una cu recul sever, conturând un profil ciclic dar activ al sectorului construcțiilor.
Indicii ajustați ai construcțiilor
Indicele lunar ajustat sezonier reflectă aceeași dinamică: după un maxim de 131,2 în decembrie 2024, urmat de un colaps la 124,4 în februarie, s-a ajuns la 128,9 în mai, ceea ce indică o revenire treptată, dar încă sub nivelul din decembrie. Acest indice este calculat prin raportate la anul 2021 și reprezintă procentul de creștere față de anul 2021. Aceste date sunt ajustate atât pentru efectele sezoniere, cât și pentru efectele structurale ale calendarului (numărul de zile lucrătoare, sărbători legale, Paște mobil etc.).
Indicele calendaristic ajustat (tot prin comparație la 2024) arată și mai clar reculul și revenirea: de la 197,8 în decembrie, la un minim de 67,6 în ianuarie, urmat de o creștere constantă până la 124,0 în luna mai. Aceste date (indicele calendaristic ajustat) sunt ajustate doar pentru efectele calendaristice (numărul de zile lucrătoare, sărbători), dar nu pentru sezonalitate.
În mai 2025, producția în construcții, sezonier ajustată, a scăzut cu 1,7 % în zona euro și cu 1,3 % în Uniunea Europeană faţă de aprilie 2025. Totuşi, comparativ cu mai 2024, producția în industria construcțiilor a crescut cu 2,9 % în zona euro și cu 2,7 % în UE, conform datelor Eurostat.
În aprilie 2025, de exemplu, Germania a înregistrat unele dintre cele mai semnificative scăderi lunare iar Slovenia şi Ungaria cele mai puternice creșteri. Pentru decembrie 2024, România a înregistrat un declin anual al producției de –12,9 %, una dintre cele mai mari scăderi în UE.
Evoluția construcțiilor în România (periioda 2010–2023)
Conform Eurostat / European Construction Sector Observatory:
- Între 2010–2020, numărul total de firme în sectorul larg al construcţiilor din România a crescut cu 28,1 %, atingând 107.020 unități în 2020. Domeniile cu cea mai mare creștere au fost ingineria/arhitectura (+47,3 %) și real estate (+38,1 %), conform analizei europene.
- Producţia (volume index) în sectorul construcțiilor a înregistrat o evoluție notabilă între 2015 și 2020: creștere totală de 28,8 %, impulsionată de o majorare de 64 % în construcții de clădiri şi de 4,9 % în lucrări de inginerie civilă.
- Cifra de afaceri a crescut de la 30,9 miliarde de euro în 2018 la 37,6 mld EUR în 2020 (+47,1 % față de 2010), cu aport major din segmentul narrow construction (~65 % din total în 2020).
- Valoarea adăugată brută (GVA) a sectorului de construcții era în 2020 de circa 16,2 % din PIB în 2019 (faţă de 19,8 % în 2010), real estate contribuind cu 8,0 % din PIB – sub media UE (10,3 %).
- Productivitatea muncii aparentă (euro pe angajat) a crescut semnificativ între 2010 și 2019: +65,6 % (de la ~13.358 EUR la 22.120 EUR). Real estate înregistra o creştere de +89,2%, inginerie/arhitectură +71,1%, narrow construction +59,4%..
- În 2020, sectorul a ocupat 611.748 persoane, cu evoluţii pozitive în sub‑sectorul inginerie (+22,6 %), real estate (+15 %) şi narrow cons (+4,5 %) față de 2010. Micile corporații (SME) au reprezentat 87,7 % din angajaţi în 2019 (vs. 80 % în 2010).
Bile albe, bile negre și o prognoză
Forța structurală a sectorului este dată de:
- Accentul pe firme mici și mijlocii (SME-uri) – 87,7 % din angajări – indică o economie fragmentată, cu potențial flexibil, dar vulnerabilă la volatilitatea cererii.
- Creșterea puternică a segmentelor de inginerie și real estate sugerează diversificare și profesionalizare a ofertei.
Vulnerabilități:
- Scăderea radicală din decembrie 2024 (–12,9 %), probabil efect al condițiilor macroeconomice sau încetinirii investițiilor, contrastează cu redresarea generală UE în 2025.
- Costurile crescute (indice 142,3) afectează competitivitatea și marjele de profit, în special la inputurile de muncă și material.
Prognoză
- Evoluția pozitivă a producției la nivel UE (+2,7 % anual în mai 2025) oferă un mediu favorabil revenirii, mai ales dacă cererea internă/investițiile publice şi private revin pe creștere.
- Fonduri europene, PNRR, și inițiative publice de infrastructură (autostrăzi, spații urbane, locuințe) pot stimula firmele locale, mai ales cele mici și medii.
Sectorul construcțiilor la nivel european
În mai 2025, comparativ cu aprilie 2025, producția ajustată sezonier în sectorul construcțiilor a scăzut cu 1,7% în zona euro și cu 1,3% în Uniunea Europeană, potrivit primelor estimări publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. În aprilie 2025, producția în construcții crescuse cu 4,3% în zona euro și cu 3,5% în UE.
Comparativ cu mai 2024, producția în construcții a crescut cu 2,7% în Uniunea Europeană, potrivit primelor estimări publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Comparație lunară pe sectoare de construcții și pe state membre
În zona euro, în mai 2025, față de aprilie 2025, producția în construcții:
- a scăzut cu 1,3% pentru construcția de clădiri;
- a scăzut cu 0,7% pentru lucrări de inginerie civilă;
- a scăzut cu 1,7% pentru activități specializate de construcții.
În UE, producția în construcții:
- a scăzut cu 0,4% pentru construcția de clădiri;
- a scăzut cu 0,5% pentru lucrări de inginerie civilă;
- a scăzut cu 1,3% pentru activități specializate de construcții.
Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari scăderi lunare ale producției în construcții au fost înregistrate în:
- Germania (–3,9%);
- Belgia (–2,2%);
- Țările de Jos (–1,8%).
Cele mai mari creșteri lunare s-au observat în:
- Slovenia (+5,4%);
- Ungaria (+2,5%);
- Cehia (+2,3%).
Comparație anuală pe sectoare de construcții și pe state membre
În zona euro, în mai 2025, comparativ cu mai 2024, producția în construcții:
- a crescut cu 6,4% pentru construcția de clădiri;
- a crescut cu 2,9% pentru lucrări de inginerie civilă;
- a crescut cu 1,0% pentru activități specializate de construcții.
În UE, producția în construcții:
- a crescut cu 5,3% pentru construcția de clădiri;
- a crescut cu 3,3% pentru lucrări de inginerie civilă;
- a crescut cu 1,1% pentru activități specializate de construcții.
Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri anuale ale producției în construcții au fost înregistrate în:
- Spania (+44,6%);
- Cehia (+11,6%);
- Ungaria și Portugalia (ambele +5,4%).
Cele mai mari scăderi anuale s-au observat în:
- Polonia (–4,8%);
- Germania (–3,4%);
- Franța (–3,3%).
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
