Ministerul Finanțelor vrea să schimbe modul de completare a declarației fiscale privind situația de trezorerie a ONG-urilor și organizațiilor religioase

Ministerul Finanțelor vrea să schimbe modul de completare a declarației fiscale privind situația de trezorerie a ONG-urilor și organizațiilor religioase
Ministerul Finanțelor a lansat, pe 3 februarie, un proiect de ordin care stabilește formatul și condițiile de întocmire și depunere a Declarației privind situația de trezorerie pentru persoanele juridice fără scop patrimonial. Noile reglementări vor intra în vigoare începând cu situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar al anului 2024.

Potrivit proiectului de ordin, formatul declarației nu va suferi modificări majore față de cel aplicabil pentru exercițiul financiar al anului 2023. Acest lucru asigură continuitate și facilitează procesul de raportare pentru entitățile vizate.

În conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991, persoanele juridice fără scop patrimonial care au primit sume reglementate de legislația în vigoare trebuie să completeze și să depună Declarația privind situația de trezorerie împreună cu situațiile financiare anuale.

Declarație simplificată pentru sume sub 100.000 de lei

Organizațiile care, pe parcursul anului de raportare, au primit sume ce nu depășesc 100.000 de lei vor putea întocmi o Declarație simplificată privind situația de trezorerie.

Această măsură, introdusă și pentru exercițiul financiar 2023 prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 470/2024, urmărește reducerea sarcinilor administrative pentru entitățile care gestionează fonduri mai mici.

Declarația privind situația de trezorerie trebuie semnată de persoanele abilitate să întocmească și să semneze situațiile financiare anuale, conform legislației în vigoare. De asemenea, aceasta trebuie contrasemnată de reprezentantul legal al organizației, fie că este administratorul sau persoana responsabilă cu gestionarea entității.

Pentru a facilita procesul de depunere, Ministerul Finanțelor pune la dispoziție un program de asistență gratuit, accesibil pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Declarația se va depune odată cu situațiile financiare anuale, asigurând astfel transparența și conformitatea cu cerințele contabile.

Impactul noilor reglementări

Prin acest proiect de ordin, Ministerul Finanțelor își propune să mențină un sistem clar și eficient de raportare pentru persoanele juridice fără scop patrimonial. Păstrarea formatului declarației din anii anteriori și posibilitatea utilizării unei variante simplificate pentru sumele mai mici contribuie la optimizarea procesului contabil și la reducerea birocrației.

Organizațiile vizate sunt încurajate să se familiarizeze cu noile reglementări și să utilizeze instrumentele digitale puse la dispoziție pentru depunerea declarațiilor, în vederea respectării termenelor legale și evitării eventualelor sancțiuni.

Ce prevedere proiectul de ordin:

Art. I. – (1) Persoanele juridice fără scop patrimonial care au primit sume de natura celor prevăzute la art. 34 alin. (31) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, întocmesc Declarația privind situația de trezorerie, în formatul prevăzut în Anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.
(2) Persoanele juridice fără scop patrimonial care, în cursul exercițiului financiar de raportare, au primit sume de natura celor prevăzute la art. 34 alin. (31) din legea contabilității în valoare cumulată de maximum 100.000 lei pot folosi pentru întocmirea Declarației privind situația de trezorerie formatul prevăzut în Anexa nr. 2, care face parteintegrantă din prezentul ordin.

Art. II. – (1) Declaraţia privind situaţia de trezorerie se întocmeşte şi se semnează de către persoanele abilitate, potrivit legii, să întocmească şi să semneze situaţiile financiare anuale.

(2) Declaraţia privind situaţia de trezorerie se semnează şi de către reprezentantul legal, respectiv administratorul sau persoana care are obligația gestionării persoanelor juridice fără scop patrimonial.

Art. III. - Declarația privind situația de trezorerie se depune odată cu situațiile financiare anuale, folosind programul de asistență, pus la dispoziție gratuit de către Ministerul Finanțelor pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Declarația se adresează ONG-urilor

Persoanele juridice fără scop patrimonial sunt organizații sau entități legale care nu urmăresc obținerea de profit și nu distribuie eventualele venituri către membri sau fondatori. Acestea sunt constituite pentru a desfășura activități de interes general, social, cultural, educațional, științific, umanitar sau comunitar.

Caracteristici principale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial:

  1. Lipsa scopului lucrativ – Aceste entități nu au ca obiectiv generarea de profit pentru fondatori sau membri.
  2. Reinvestirea veniturilor – Dacă obțin venituri din donații, sponsorizări, activități economice auxiliare sau alte surse, acestea trebuie utilizate exclusiv pentru atingerea scopului declarat.
  3. Reglementare specifică – Sunt reglementate de legislația fiecărei țări, în România de exemplu, de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile.
  4. Forma juridică – Pot exista sub diverse forme, precum asociații, fundații, federații sau alte organizații non-profit.
  5. Domenii de activitate – Activează în sectoare precum educație, sănătate, protecția mediului, cultură, sport, drepturile omului, ajutor umanitar etc.
  6. Regim fiscal diferit – De obicei, beneficiază de facilități fiscale, cum ar fi scutiri de impozite pentru anumite venituri sau posibilitatea de a primi donații și sponsorizări cu deductibilitate fiscală.

Exemple de persoane juridice fără scop patrimonial:

  • Asociații – Grupuri de persoane care se asociază pentru a desfășura activități comune în interes general sau al membrilor (ex. ONG-uri, asociații sportive, culturale, profesionale).
  • Fundații – Organizații create pe baza unui patrimoniu inițial, având ca scop susținerea unor activități în beneficiul public (ex. fundații pentru educație, sănătate, caritate).
  • Organizații religioase – Biserici sau instituții de cult care funcționează fără scop comercial.
  • Federații – Structuri formate din mai multe asociații sau fundații care urmăresc un scop comun.
Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Profi, în anul tranzacției. Pierderi istorice de 537 mil. lei în 2025. Începând de astăzi, Profi și Mega Image operează sub o
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A