Guvernul respinge inițiativa legislativă privind deductibilitatea de 2.500 de lei pentru amortizarea vehiculelor electrice

Guvernul respinge inițiativa legislativă privind deductibilitatea de 2.500 de lei pentru amortizarea vehiculelor electrice
Guvernul a respins inițiativa legislativă care propunea creșterea deductibilității cheltuielilor cu amortizarea vehiculelor electrice la 2.500 lei/lună. Executivul invocă echitatea fiscală, ambiguități legislative și existența altor stimulente pentru mobilitatea electrică, considerând măsura discriminatorie.

Guvernul României a respins recent propunerea legislativă inițiată ((Bp. 705/2023, Pl-x. 178/2024) privind modificarea Codului Fiscal în favoarea vehiculelor electrice.

Propunerea viza creșterea deductibilității cheltuielilor cu amortizarea pentru vehiculele electrice la 2.500 lei/lună, comparativ cu limita de 1.500 lei/lună aplicabilă celorlalte mijloace de transport. Executivul și-a motivat decizia prin considerente ce țin de echitate fiscală, claritatea legislației și sustenabilitatea economică.

Cheltuielile cu amortizarea reprezintă costurile asociate uzurii unui activ pe durata utilizării sale. În cazul vehiculelor, acestea reflectă pierderea treptată a valorii în timp.

Argumentele guvernului

În punctul de vedere oficial, Guvernul argumentează că propunerea legislativă introduce un tratament fiscal discriminatoriu între vehiculele electrice și cele cu motoare pe combustibil fosil. Deși susține obiectivele de mediu stabilite prin Pactul Ecologic European, Executivul consideră că deja există facilități semnificative acordate prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru promovarea mobilității electrice.

De asemenea, Guvernul atrage atenția asupra unor ambiguități din textul propunerii legislative. Conform documentului, nu este clar dacă prevederea actuală de deductibilitate de 1.500 lei/lună se aplică strict vehiculelor cu combustibil fosil sau dacă reglementarea vizează și alte tipuri de vehicule.

Totodată, în expunerea de motive se menționează că inițiativa ar trebui să acopere și vehiculele hibrid, însă în textul legislativ este specificată doar categoria vehiculelor electrice. Această inconsecvență poate genera confuzii și dificultăți în aplicarea legii.

PNRR și reforma fiscală

Un alt argument invocat în respingerea proiectului este angajamentul României față de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conform componentei C8 – „Reforma fiscală și reforma de pensii” – Guvernul este obligat să implementeze o revizuire generală a sistemului fiscal pentru a-l face mai echitabil, mai transparent și mai eficient.

Introducerea unei deductibilități diferențiate pentru vehiculele electrice ar putea, conform Executivului, să afecteze această strategie și să creeze distorsiuni în aplicarea legislației fiscale.

Prin urmare, Guvernul subliniază că orice modificare fiscală trebuie să fie analizată în ansamblu, pentru a evita efectele nedorite asupra bugetului de stat și a sistemului economic. În acest context, crearea unui tratament preferențial pentru o anumită categorie de vehicule poate genera presiuni asupra finanțelor publice, mai ales într-o perioadă în care România își asumă reforme fiscale complexe.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Profi, în anul tranzacției. Pierderi istorice de 537 mil. lei în 2025. Începând de astăzi, Profi și Mega Image operează sub o
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A