În sectorul IT de exemplu, munca hibridă este un model verificat în timp și cu succes, prezența angajaților la birou devenind obligatorie doar o dată sau de două ori pe săptămână, iar în restul timpului se poate lucra de acasă.
Chiar dacă acum în România sunt puține firme care oferă opțiunea de a lucra doar patru zile pe săptămână, cu acordarea salariului integral, în timp ce sistemul este testat în tot mai multe țări, devine clar că vorbim de o tendință care ar putea să ia amploare în timp.
De la IT, la vinuri
Răzvan Zaharia este un analist de business cu experiență de ani buni în domeniu, care de ceva vreme și-a descoperit pasiunea pentru vinuri, absolvind cursurile de somelier. În cursul săptămânii lucrează în București la o multinațională din domeniul bancar, iar în weekend merge la crama din Prahova unde este somelier. Răzvan recunoaște că a ales această companie și pentru faptul că a avut opțiunea de a alege programul de lucru de patru zile pe săptămână.
„În momentul de față suntem cu o zi de muncă la birou, dar de luna viitoare o să mergem cu două zile pe săptămână. Eu primesc pe LinkedIn săptămânal 2-3 propuneri de job, inclusiv din străinătate. Mă simt foarte bine, pentru că este una dintre puținele companii care oferă opțiunea de a munci patru zile pe săptămână, în schimb trebuie sa lucrez câte zece ore în celelalte zile. Pentru mine este foarte important să fie o atmosferă plăcută la birou și să pot colabora cu colegii”, a declarat pentru Termene.ro Răzvan Zaharia.
Opțiuni
Aceasta spune că în sectorul IT salariații cu experiență pot să aleagă între mai multe opțiuni de lucru, cum ar fi varianta de cinci zile normale, patru zile și jumătate sau patru zile în care să fie acoperite cele 40 de ore de lucru. Pentru angajații tineri, după perioada de probă și dacă dovedesc că sunt persoane independente în rezolvarea sarcinilor, rămâne la latitudinea managerului dacă se aplică acest program.
„Dacă este o persoană junioară fără experiență și are nevoie de o îndrumare, acest lucru trebuie discutat cu managerul”, spune Răzvan Zaharia.
Sistemul de lucru cu patru zile pe săptămână se aplică de ceva vreme în Europa, iar mai nou și românii încep să fie interesați de această variantă.
„Știu că anumite țări din Europa au mers pe această orientare cu patru zile pe săptămână, în România este o chestie nouă, la noi se pune foarte mult accent pe faptul ca omul să nu fie stresat, să se simtă bine la birou, pe partea de socializare cu sistemul acesta hibrid, în care mergem o zi pe săptămână la birou”, declară Răzvan Zaharia.
Full remote sau hibrid?
La rândul lui, George Panainte, fondatorul Altamira Software, spune că firma pe care o reprezintă activează la acest moment în regim hibrid de muncă, ceea ce implica trei zile de lucru de la birou și două zile de acasă. Există și excepții unde rolul este complet remote pentru situațiile în care angajatul lucrează din altă localitate.
„Din perspectiva rolurilor care se pretează pentru acest tip de lucru, aș spune că majoritatea rolurilor din industria IT se pretează unui astfel de mod de lucru. Astfel roluri precum Dezvoltator Software, Analist de business, Tester, Manager de proiect se pot acomoda relativ ușor într-un regim full remote sau hybrid”, a declarat pentru Termene.ro George Panainte.
Acesta spune că firmele aplică metode diverse de lucru, în funcție de specificul organizației, restricțiile și limitările tehnice/legale/procedurale, cultura organizației etc..
„În cazul nostru, am încercat să echilibrăm nevoile organizației de planificare, comunicare și eficiență, cu beneficiul evident pentru angajat care scutește din stresul și timpul pierdut prin deplasarea la birou și înapoi acasă. La început de săptămâna planificăm online toata activitatea pentru săptămâna care tocmai începe, discutăm punctele blocante și obiectivele de obținut la final de săptămână. Următoarele trei zile sunt de lucru intens la birou, în echipă, așa încât comunicarea să fie rapidă și directă. Iar finalul săptămânii este tot online, în acest fel săptămâna să se încheie ușor și cu rezerve de energie pentru toată lumea”, precizează Panainte.
Beneficii
Cât privește beneficiile unui astfel de mod de muncă, George Panainte spune că simplificând, principalul beneficiu este pentru angajat, pentru că sunt eliminate o parte din sursele de stres și de consum de energie cu deplasarea la birou și înapoi.
„Pentru companie un beneficiu "soft" ar fi că satisfacția angajaților se poate transforma într-un angajament mai bun. Un alt potențial beneficiu, în cazul în care sunt și poziții full remote, este cel legat cu reducerea costurilor cu spațiul de birouri, pentru că nu trebuie să acomodezi spațiu pentru toți angajații și cu energia, având în vedere că sunt zile în care consumul este mai mic. Aceste beneficii depind în mare măsură totuși de mărimea organizației, modul în care sunt contractate spațiile de birouri etc.”, arată Panainte.
Acesta atrage atenția că sunt câteva nuanțe care trebuie avute în vedere. În primul rând, nu toți angajații își doresc acest mod de lucru. „Știu din exemple de persoane din compania noastră sau de la cei din jur, care văd în mersul la birou un lucru valoros în sine, pentru că le oferă un spațiu de socializare, de separare a vieții profesionale de cea personală, care consideră că biroul este un spațiu ergonomic acomodat pentru activitatea lor în contrast cu spațiul de acasă”, mărturisește Panainte.
În același timp, în perspectiva aspectului motivațional, lucrul remote sau hibrid nu mai reprezintă pentru mulți un beneficiu, întrucât aceste metode de lucru s-au cvasi normalizat, afirmă IT-istul.
Model european
Mădălina Anghene, director executive al firmei de recrutare WorkAsia, spune că din ce în ce mai multe companii din România testează săptămâna de lucru de patru zile, cu o zi liberă, ca parte a modelului hibrid. Angajații câștigă timp pentru familie, hobby-uri și odihnă, ceea ce le crește motivația și satisfacția profesională. Companiile, la rândul lor, observă creșterea productivității, reducerea stresului și o retenție mai bună a talentelor.
„Deși implementarea necesită ajustări organizaționale și o cultură deschisă la schimbare, experiențele din Europa arată că acest model funcționează atunci când este adaptat fiecărei firme. Pentru România, săptămâna de patru zile de lucru poate fi un pas important spre un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală”, a precizat pentru Termene.ro Mădălina Anghene.
În Europa, săptămâna de lucru de 4 zile a fost implementată sau testată în diverse țări, cum ar fi Belgia, Islanda sau Olanda, în timp ce Germania, Marea Britanie și Spania au proiecte-pilot. Recent, Polonia a anunțat și ea intenția de a reduce săptămâna de lucru la patru zile.
Legislație
Antreprenorii români pot micșora săptămâna de lucru de la cinci zile la doar patru zile de lucru. Săptămâna de lucru cu doar patru zile poate fi aplicată angajaților temporar sau permanent. Pentru a putea trece la un program de patru zile lucrătoare, fără să fie scăzut venitul salarial, angajatul ar trebui să lucreze zece ore pe zi în loc de opt ore.
Legislația din România oferă posibilitatea implementării săptămânii de muncă de patru zile, firmele având posibilitatea de a introduce la modul generalizat acest program, sau doar pe timpul verii, arată un raport realizat de Ernst & Young (EY) România și transmis presei.
Angajatorii pot alege să acest sistem de muncă ca o politică generală sau având caracter sezonier (pe timpul verii). Alternativ, modelul poate fi aplicat doar anumitor categorii de salariați sau departamente, în funcție de specificul activității.
Căutarea echilibrului între viaţa profesională şi cea personală a condus la noi forme de organizare a programului de muncă care să corespundă nevoilor moderne, atât ale angajatorilor, cât şi ale salariaţilor. Se favorizează astfel creativitatea şi inovaţia, salariaţii fiind motivaţi să caute modalităţi de a îmbunătăţi eficienţa şi de a contribui cu soluţii inovatoare la locul de muncă, susţin specialiştii EY România.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
.jpg)
