Economia românească a crescut cu doar 0,9% în 2024, cea mai slabă performanță post-pandemie

România a înregistrat în 2024 o creștere economică de doar +0,9% în termeni reali, cea mai redusă din ultimii cinci ani, după ce în 2023 economia avansase cu +2,3%. Datele semidefinitive publicate de INS arată o încetinire bruscă cauzată de scăderi în agricultură (-5,7%), industrie (-0,5%) și construcții (-2,8%), în timp ce consumul populației a crescut cu +5,7%, susținut artificial de creșterea salariilor publice.
Produsul Intern Brut al României a ajuns la 1.759,2 miliarde lei în prețuri curente pentru anul 2024, însă creșterea reală de +0,9% față de 2023 marchează o frână economică severă. Pentru context, în 2022 economia crescuse cu +4,2%, iar în 2021 cu +5,6%, ceea ce face ca performanța din 2024 să fie cea mai slabă de după pandemia COVID-19.
Sectoarele productive în criză
Agricultura, silvicultura și pescuitul au înregistrat o contracție de -5,7%, scăzând la 94,3% din nivelul anului precedent, afectate probabil de condiții climatice nefavorabile și costuri crescute. Industria s-a menținut aproape stagnantă, cu o scădere de -0,5% (99,5%), semnalând probleme de competitivitate și cerere externă scăzută. Construcțiile au pierdut -2,8% (97,2%), indicând o reducere a investițiilor în infrastructură și imobiliare.
Pe de altă parte, serviciile au compensat parțial: comerțul cu amănuntul și ridicata, împreună cu transportul și HoReCa, au avansat cu +1,9% (101,9%), susținute de consum. Sectorul de spectacole și cultură a avut cea mai bună performanță, cu o creștere de +6,8% (106,8%), probabil datorită redresării post-pandemice. IT&C-ul a înregistrat doar +0,4% (100,4%), o încetinire față de anii anteriori.

Grafic PIB România 2005-2024: Creștere economică de doar 0,9% în 2024, cea mai slabă performanță din ultimii 5 ani
Consum nesustenabil și investiții în scădere
Analiza utilizărilor PIB relevă o structură îngrijorătoare: cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor au crescut cu +5,7% (105,7%), impulsionate de majorările salariale din sectorul public și pensii. Însă formarea brută de capital fix – indicatorul investițiilor productive – a scăzut cu -2,5% (97,5%), un semnal că firmele și guvernul reduc investițiile în echipamente, clădiri și tehnologie.
Mai grav, exporturile au scăzut cu -2,5% (97,5%), în timp ce importurile au crescut cu +4,0% (104,0%), adâncind deficitul comercial la -105,7 miliarde lei. Această combinație – consum crescut, investiții și exporturi în scădere, importuri în creștere – creează un model economic nesustenabil care presează balanța de plăți și alimentează inflația.




