„Economia românească își va reveni, probabil, de-abia în a doua parte a anului viitor”, susține specialistul Adrian Negrescu

Numărul companiilor aflate în situație dificilă din cauza majorărilor de taxe și a inflației devine tot mai ridicat - în prezent, există undeva la 160 000 de firme amenințate de insolvență -, iar în numeroase cazuri antreprenorii au fost nevoiți să recurgă la restructurări și concedierea angajaților pe fondul reducerii vânzărilor. Se vorbește chiar de recesiune în sectoare precum construcțiile, o ramură a economiei care a mers foarte bine în ultimii ani, în industria prelucrătoare sau sectoare care țin de lux.

Semnalul de alarmă vine și din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), care a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești în acest an, până la 1%, de la 1,6% cât era prognozat în luna aprilie sau 3,3% - avansul indicat în octombrie 2025, potrivit celui mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO), publicat de instituția financiară internațională.

Stagnare

Analistul economic Adrian Negrescu spune că economia funcționează în momentul de față cu frâna de mână trasă, iar efectele creșterilor de taxe, dar mai ales a inflației (ajunsă la 9,9%, în august) au determinat pe mulți antreprenori să recurgă la măsuri extreme.

”Din păcate, foarte multe companii au ajuns să-și restructureze activitatea, să-și reducă schemele de personal, dar și gama de produse în condițiile în care vânzările au scăzut semnificativ în toate domeniile economice. Probabil acest scenariu se va repeta cel puțin în prima parte a anului viitor când economia va stagna undeva la limita supraviețuirii cu o creștere economică de până în 1%”, a declarat pentru Termene.ro Adrian Negrescu.

Analistul vede această situație ca fiind un fel de stagflație, caracterizată prin stagnare economică și o continuare a trendului inflaționist.

Prognoze pentru 2026

Dacă pentru prima parte a anului 2026 prognozele analiștilor, dar și așteptările antreprenorilor sunt mai degrabă modeste, pentru partea a doua a anului există ceva speranțe de revenire a apetitului investițional.

„Speranțele sunt ca în a doua parte a anului viitor pe fondul reducerii inflației la 6-7% lucrurile să se traseze pe o poziție cât de cât acceptabilă, în așa fel încât investitori să-și facă din nou curaj, să deschidă linii de business, să creeze locuri de muncă și să repornească motoarele economice”, susține Negrescu.

Analistul mai declară că la acest moment cam toată lumea stă cu banii în cont și așteaptă să vadă ce se întâmplă.

„Din această perspectivă situația economică este una sumbră ca să nu spun negativă în multe sectoare de activitate. Avem și sectoare în care există în momentul de față recesiune cum sunt construcțiile, industria prelucrătoare, chiar și în unele domenii care au legătură cu comerțul, in special cu produsele de lux, sunt probleme majore, dovada că avem peste 160 000 companii care sunt în risc de insolvență în momentul de față, marea lor majoritate fiind companii mici și mijlocii”, spune Adrian Negrescu.

Liberalizarea pieței de gaze

Analistul este de părere că situația poate să devină și mai grea dacă nu va fi pregătită din timp liberalizarea pieței de gaze din aprilie 2026, pentru că este foarte posibil să ne trezim cu un val de scumpiri.

„Pe ansamblu eu cred că lucrurile vor intra pe o tendință pozitivă, pentru că dacă vor fi făcute reduceri de costuri din sectorul public, cheltuieli și investiții, dacă vom avea un buget construit realist pentru 2026 și nu pe premise științifico-fantastice cum a fost cel din 2025 care pleca de la premiza unei creșteri ipotetice de 2,5%, ceea ce nu s-a întâmplat, lucrurile ar putea să se îndrepte pentru simplul motiv că sectorul privat a învățat cum să se restructureze, cum să se adapteze noii realități economice guvernată în principal de scăderea vânzărilor și a puterii de cumpărare a populației”, susține Adrian Negrescu.

Liberalizarea pieței de gaze din România va avea loc treptat: prețul va fi plafonat pentru clienții casnici și non-casnici cu consum redus până la finalul lunii martie 2026, urmând ca de la 1 aprilie 2026, piața să fie complet liberă, similar cu energia electrică. Aceasta înseamnă că prețul gazelor va fi determinat de cererea și oferta de pe piață, nu de stat.

Estimările FMI

FMI și-a revizuit estimările în privința creșterii economiei românești în acest an, avansând un procent de până la 1%, față de 1,6% cât prognoza în luna aprilie și 3,3% - avansul indicat în luna octombrie a anului trecut, după cum se arată în cel mai recent raport 'World Economic Outlook' (WEO).

Estimările s-au redus la jumătate și în ceea ce privește avansul PIB-ul României în 2026, acestea fiind de 1,4%, față de 2,8% - prognoza din primăvară.

Instituția financiară internațională este mai pesimistă și când vine vorba de progresele României în diminuarea deficitului de cont curent, care se va reduce doar până la 8% din PIB în acest an, față de o scădere până la 7,6% din PIB prognozată în primăvară.

Pe de altă parte, însă, FMI este mai optimist legat de anul viitor, când deficitul de cont curent al României ar urma să se reducă până la 6,6% din PIB, față de un deficit de 7,4% din PIB prognozat în luna aprilie.

FMI a revizuit și prognozele privind evoluția prețurilor de consum în România, care ar urma să înregistreze o medie anuală de 7,3% în 2025 și una de 6,7% în 2026, cu mult mai mult față de prognozele din aprilie.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de toamnă ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.