Fermierii, de exemplu, spun clar că le-au crescut semnificativ costurile, vorbim de circa 600.000 euro pe an, de exemplu la un agricultor cu 1.000 de vaci și 1.000 ha de teren.
Veștile nu sunt deloc bune nici dinspre sectorul de procesare, unde s-au majorat prețurile. Există chiar voci care susțin că producătorii vând către comercianți marfa sub costul de producție, în virtutea clauzelor din contractele semnate cu marile lanțuri de retail, ceea ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu neagă. Acesta promite, însă, ceva noutăți/modificări cât de curând în privința Directivei 633 privind practicile comerciale neloiale.
Salarii mărite
Claudiu Davițoiu, proprietarul Agroindaf Afumaţi, o exploataţie agricolă cu peste 1.000 de vaci de lapte şi 1.000 de hectare cultivate cu cereale, spune că din cauza Ordonanței Trenuleț i-au crescut costurile cu circa 30.000 euro/lună, mai ales că a fost nevoit să le mărească salariile angajaților din zootehnie, într-un sector în care deficitul de forță de lucru este foarte mare.
”Din cauza Ordonanței Trenuleț, fără să măresc salariile angajaților care lucrează pe partea de agricultură (n.red- cultura mare), la ferma de vaci trebuie să plătesc în plus 30.000 euro pe lună, n-am avut ce face, a trebuit să măresc și salariile, pentru că în zootehnie nici n-avem oameni, nici nu vor să lucreze. Acum, trebuie să plătesc la stat 50.000 euro pe lună, ceea ce înseamnă pe an 500.000 - 600.000 euro în condițiile în care contractul cu procesatorul este încheiat pe un an de la 1 septembrie 2024, iar prețul la lapte este același. De unde să îi dau eu acum, de unde să scot 600 000 euro în plus?”, a declarat Claudiu Davițoiu la o conferință a fermierilor membri ai Alianței pentru Agricultură și Cooperare.
Problemele fermierilor sunt cu atât mai mari cu cât vin după un an 2024 greu, marcat de o secetă puternică, care i-a lăsat fără furaje.
Ministrul Agriculturii Florin Barbu recunoaște că este o perioadă grea pentru fermieri, iar Ordonanța Trenuleț ar fi trebuit să fie aplicată în etape.
”Sunt în discuții să găsim o altă formă nu pe contribuții, ci pe creditare, să reduceți cumva ratele la bănci din impozitul pe profit, trebuie să găsesc o modalitate fiscală să trecem perioada, trebuia să fie în etape...”, a precizat ministrul, prezent la conferința organizată de Alianță.
Majorare de costuri
Ștefan Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), atrage atenția că în urma aplicării măsurilor din Ordonanța Trenuleț au crescut prețurile de producție.
”După eliminare, ce s-a întâmplat de la începutul anului? Au crescut prețurile, producătorii s-au dus către retail, în prima fază retaileri nu au răspuns solicitării de preț. Au răspuns în a doua etapă, dar au zis: țineți prețurile cum erau în contract. În această situație volatilă de prețuri cum pot ei sa le păstreze, să meargă mai departe? Li s-a spus că li se aplică penalitățile din contract dacă nu le păstrează, mai bine spui că nu mai are rost sa lucram, întrerupem, dar nu mă ții sa dau faliment. În Legea 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar se arată clar că n-ai voie să lucrezi sub costurile de productie”, afirmă Ștefan Pădure.
Ministrul Agriculturii Florin Barbu promite, însă, că vor fi ceva modificări în privința practicilor comerciale din retail și încă foarte curând. În plus, el spune că nici nu se poate lucra sub prețuri de producție, la acest moment în România.
„Am avut discuții cu comisarul european și am propus ca în magazinele de retail din România, prin Directiva 633, să fie interzisă refacturarea, astfel încât să eliminăm acel mit prin care se spune că producătorii vând sub prețul de achiziție. Nu. În momentul de față, vânzarea nu se face sub prețul de achiziție. Dar, ulterior, sunt anumite contracte prin care se face refacturare. Vorbim aici de eliminarea acelor practici de risturnă și remiză. Rabatul l-am eliminat”, a precizat ministrul la întâlnirea cu fermierii.
Facilități fiscale, eliminate
Guvernul a decis că, începând cu 1 ianuarie 2025, angajații din sectorul agricol și industria alimentară nu vor mai avea salariu minim diferențiat. Ca urmare, salariul minim brut în agricultură și industria alimentară va fi majorat la 4.050 de lei, față de 3.700 lei, anterior.
Tot din acest an este eliminată scutirea de impozit pe venit de 10% pentru veniturile salariale brute de până la 10.000 lei și contribuția la Pilonul II de pensii pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
După eliminarea facilităților fiscale, trebuie plătite următoarele taxe:
- Impozit pe venit de 10%
- Contribuția la pensii (CAS) de 25%
- Contribuția la sănătate (CASS) de 10%
Trebuie precizat că, dacă în ultimii ani a fost voluntară contribuția la Pilonul II, acum ea este obligatorie, reprezentând 4,75% din cota de 25% de CAS.
Anul 2025 a adus și taxa de stâlp de 1%, adică impozitul pe construcții speciale, care și el aduce costuri în plus pentru producătorii români.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
