Pe de altă parte, fermierii susțin că nu i-a consultat nimeni legat de implementarea acestui mecanism, al cărui obiectiv este reducerea evaziunii într-unul din sectoarele cu cel mai ridicat nivel de necolectare a TVA.
La rândul lor, analiștii economici consideră că după succesul înregistrat la cereale, taxarea inversă ar putea să facă ordine și în piața de legume-fructe, iar, mai mult, modelul ar trebui să fie extins în cât mai multe domenii ale economiei, dacă nu cumva chiar toate.
Teoretic, taxarea inversă a TVA la legume-fructe ar putea fi aplicată până la sfârșitul lui 2026. Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a cerut deja derogare Uniunii Europene pentru a aplica acest sistem fiscal, ținta fiind reducerea evaziunii și stabilizarea încasărilor.
Zonele cu probleme
Ion Păunel, preşedintele Sindicatelor Producătorilor Agricoli din Olt, spune că, în principiu, introducerea taxării inverse la legume - fructe este o măsură bună, care ar putea să facă ordine în piața liberă, care nu este controlată. Ori despre acest lucru știe toată lumea, inclusiv ANAF care nu reușește să țină lucrurile sub control.
„La cereale a dat randament, sperăm și aici, pentru că va fi mult mai controlat sectorul de legume-fructe. În principiu este o măsură bună, la producătorii care livrează în retail și în magazinele de profil lucrurile sunt în ordine, dar noi avem și piata liberă care deocamdată nu poate fi controlată, vorbim de micii producători, inclusiv PFA-uri, II-uri (întreprinderi individuale), care vând la piețele de gros sau agroalimentare”, a declarat pentru Termene.ro Ionel Păunel.
Evaziune de milioane de euro
Legumicultorul din Olt susține că in domenii precum produsele agroalimentare și legume-fructe este cea mai mare evaziune din România, din cauza comercianților care nu lucrează cu acte.
„Momentan mai avem și comercianți care nu vor documente pe margine....(..) Eu zic că cea mai mare evaziune din România este la legume - fructe și produse agroalimentare, pentru că avem piețe necontrolate. Practic nu există control asupra a cât se vinde, plus ce mai intră și din import fără documente, nu știm asta, dar este posibil, așa se spune....În principiu, cred că se face o evaziune fiscală între 500 000 euro și 2 milioane de euro pe zi în piețele de gros. Odată cu E-Factura și E-Transport lucrurile s-au mai așezat, dar nu în totalitate”, a afirmat Păunel.
La rândul lui, Florin Istrate, un cunoscut consultant agricol, afirmă și el că nu prea vede cum va fi aplicată măsura în afară de retail.
„Unde să funcționeze? La supermarket, că în rest n-ar avea unde, iar la supermarket adevărul este că fermierii nici nu prea vând”, a declarat pentru Termene.ro consultantul, care recunoaște și el că până la problemele sunt în principal la centrele en-gros și nu la magazine.
Fermierii, ignorați
Gheorghe Vlad, președintele OIPA Legume-Fructe (Organizația Interprofesională a Producătorilor Agricoli de Legume și Fructe), se arată uimit de această inițiativă a guvernanților, mai ales că fermierii n-au fost consultați. De altfel, nici nu este prima dată când se întâmplă acest lucru în relația cu autoritățile.
„Pe noi, organizațiile nu prea ne invită și nici nu iau în considerație ce am trimis de câte ori am lucrat, o fac (n.red- introducerea taxării inverse) ei pentru ei sau pentru ce? Ne pun în fața faptului împlinit, fără o dezbatere....(..) Evaziunea o facem noi, producătorii, sau comercianții? Ne-o pui nouă în cârcă? Evaziunea nu este în sfera producătorului.....În piețele agroalimentare nu sunt producători, cei de acolo arată niște copii după atestate de producători...nu vor putea să stăpânească situația, pentru că aici trăiesc turcii, ei sunt comercianții”, a declarat pentru Termene.ro Gheorghe Vlad.
În același timp, el atrage atenția că suprafețele cu legume și cu livezi s-au redus semnificativ, iar la noi producția este sezonieră. În plus, sunt ani în care din cauza vremii producțiile sunt foarte mici sau chiar compromise, cum se întâmplă la fructe în acest an, când în afară de mere și prune nu avem mare lucru de la intern. ”Și atunci de unde evaziune la producătorii locali?”, se întreabă Gheorghe Vlad?
Taxare inversă extinsă
În același timp, analiștii economici susțin că introducerea taxării inverse este o măsură bună, care ar trebui să fie extinsă în întreaga economie.
„Taxarea inversă se introduce acolo unde este risc crescut de evaziune și unde e nefiscalizat, cum este la legume-fructe (..) trebuie aplicată cât mai repede, iar opinia mea este că în toate economia este necesar acest lucru. Noi avem GAP-ul de TVA (Deficitul de încasare a TVA - VAT Gap) extrem de ridicat, 30%, suntem de departe campioni europeni la evaziunea pe TVA. Taxarea inversă este o măsură care reduce evaziunea, simplifică și face mai ușor pentru ANAF să-i controleze”, a declarat pentru Termene.ro Adrian Codirlașu, președintele Asociației Chartered Financial Analyst (CFA) România.
Extinderea taxării inverse la mai multe domenii ale economiei românești este susținută și de analistul economic Adrian Negrescu.
„Extinderea taxării inverse reprezintă o măsură vitală pentru viitorul economiei, iar efectele se vor vedea în creşterea rapidă a veniturilor bugetare din zona de TVA. Măsura salutară anunţată de ministrul Nazare ar trebui extinsă la majoritatea sectoarelor dinamice din economie, care au legătură cu consumul. Nu cred că vor fi probleme în a convinge Comisia Europeană de necesitatea acestui demers menit, în esenţă, să reducă gap-ul de TVA de peste 9 miliarde de euro, cel mai mare din UE”, arată Negrescu într-o postare pe Facebook.
Derogare CE
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat în urmă cu câteva zile că lucrează la introducerea taxării inverse în domeniul legume – fructe, urmând să aibă discuții cu Comisia Europeană în septembrie în acest sens.
Oficialul român spune că România poate să primească derogarea CE pentru a utiliza de anul următor și la legume – fructe taxarea inversă, care se aplică deja în câteva domenii cu risc mare de evaziune.
”Avem în pregătire câteva domenii, de exemplu legume – fructe, pentru taxare inversă. La legume – fructe am trimis Comisiei și avem discuții în septembrie. Ceea ce pregătim acum, am putea avea aprobat anul următor. În ce privește taxarea inversă generalizată, a fost pierdută fereastra de oportunitate”, a declarat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Ce este taxarea inversă
Taxarea inversă este mecanismul de colectare a TVA prin care beneficiarul (cumpărătorul înregistrat în scopuri de TVA), nu furnizorul, autofacturează/achită TVA-ul către buget. Se aplică exclusiv B2B și doar în domenii permise de lege sau autorizate special de Consiliul UE.
În practică, furnizorul emite factură fără TVA („taxare inversă”), iar cumpărătorul colectează și deduce TVA în aceeași perioadă — efect net, de regulă, zero pe fluxul de numerar al tranzacției.
România folosește deja mecanismul pe segmente precum deșeuri/materiale reciclabile, lemn, cereale/plante tehnice, construcții/terenuri (în anumite situații), aur de investiții și livrări IT peste pragul legal, precum și pentru achiziții intracomunitare. Extinderea la legume și fructe necesită derogare UE (art. 395), solicitată punctual și pe termen limitat.
Avantajele taxării inverse la legume și fructe
România are cel mai mare „VAT Gap” din UE. În rapoartele Comisiei/EC (și sintezele 2024–2025), România rămâne în vârful clasamentului: estimări recente indică 36–37% pentru 2021 și 30,6% în 2022 (rapid estimat) – semn că evaziunea pe TVA rămâne structurală.
- Avantaje:
Statul: reduce riscul de fraudă cu TVA pe verigile vulnerabile (angro/import), stabilizează colectarea.
Firmele: nu mai avansează TVA la vânzare; se reduce riscul de neîncasare a TVA când clientul întârzie.
Limite: nu se aplică la retail către populație; firmele cu TVA de recuperat pot avea blocaje de cash; crește complexitatea contabilă.
Taie stimulentul de a vinde cu TVA „nevirat” în lanțul B2B (import/angro → distribuitor), unde în prezent se „evaporează” TVA prin insolvențe în lanț sau companii paravan.
Simplifică verificarea: Fiscul se uită la auto-colectarea TVA la cumpărătorii relevanți (mai puțini și mai mari).
Nu afectează prețul la raft prin sine: la retail către consumator se aplică normal TVA (11%); efectele de preț vin din reducerea pierderilor pe lanț și din competitivitate mai corectă.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
