Firmele ar putea profita de taxarea inversă și să facă achiziții pe factură la îmbrăcăminte și încălțăminte

Recurgerea la taxarea inversă are ca scop reducerea evaziunii fiscale și prin urmare creșterea sumelor colectate la bugetul de stat, capitol la care România se numără printre codașele la nivel european. Există, însă, și unele efecte care nu pot fi ignorate, cum ar fi, de exemplu, la îmbrăcăminte și încălțăminte, unde este de așteptat ca astfel de produse să fie achiziționate cu factură pe firmă, în mare parte.

Taxare generalizată

Printre cei care s-au exprimat de-a lungul timpului pentru instituirea unui sistem de taxare inversă generalizată se numără și Gabriel Biriș, avocat și expert în fiscalitate. Oficial, însă, nu a cerut nimeni așa ceva la Bruxelles, susține avocatul.

După aplicarea la cereale, de ceva vreme se discută de fructe și legume și mai nou de îmbrăcăminte și încălțăminte, urmând să fie notificată Comisia Europeană în acest sens.

”Dupa cum știți, sunt susținătorul necondiționat al taxării inverse generalizate, pentru facturi de peste un anumit nivel, eventual similar celui de la telefoane mobile, console de jocuri si calculatoare (5.000 euro). Nu m-aș fi gândit însă niciodată că am putea avea taxare inversă la aceste produse”, spune Gabriel Biriș.

O astfel de măsură ar elimina, pe de o parte, frauda din comertul B2B - ceea ce e super ok, iar pe de altă parte, însă, ar stimula și cerutul de facturi "pe firmă" pentru cumpărăturile de haine și pantofi (că nu se mai plătește la casă 22% TVA!), afirmă Gabriel Biriș, care recunoaște că până la urmă nici nu se rezolvă mare lucru.

„Îmi permit să dau un sfat: nu va duceți la Comisie fără un prag minim, că ne faceți de râs! Mergeți pe soluția de la telefoane mobile și calculatoare (taxare inversă la facturi de peste 5.000 euro), că așa poate avem o șansă să își dea ok-ul...Dar nu mai bine să cereți derogare pentru tot, ca sa nu faceți mai multe drumuri?”, spune avocatul într-o postare pe Facebook.

Evaziune la Constanța

Producătorii membri ai Federației Patronale a Textilelor, Confectiilor si Pielărie (FEPAIUS) nu știu mai nimic despre intenția autorităților române de a cere acceptul oficialilor de la Bruxelles pentru introducerea taxării inverse la îmbrăcăminte și încălțăminte. Măsura ar transfera obligația de plată a TVA de la vânzător către cumpărător, scopul declarat fiind reducerea evaziunii fiscale într-un sector cu valori mari ale pieței și tranzacții greu de monitorizat.

Mihai Păsculescu, președintele FEPAIUS, spune că dacă ne referim la evaziune, atunci este vorba de Portul Constanța, principala cale de intrare în țară a mărfurilor asiatice în Europa Centrală și de Est.

„Evaziuanea fiscală este la ce intră în Portul Constanța și e subevaluat la prețuri de nici cât costă nasturii de la o cămașă.... pe aici intră 3-4 milioane de cămăși la îmbrăcăminte și dacă este supraevaluat acolo este evaziunea fiscală, mărfurile vin în containere, vin la kilogram, atât la îmbrăcăminte, cât și la încălțăminte”, a declarat pentru Termene.ro Păsculescu.

În același timp, acesta atrage atenția că nu există laboratoare care să testeze dacă calitatea acestor mărfuri corespunde standardului european.

Industria textilelor ocupă în continuare o pondere importantă în exporturile României, clasându-se pe a doua poziție, după industria auto, potrivit statisticilor oficiale, cu o valoare circa 5,5 miliarde de euro, după cum spune președintele FEPAIUS, Mihai Păsculescu. Cifra ar putea fi chiar dublă dacă materia primă ar fi autohtonă și nu s-ar mai apela la importuri, ceea ce ar influența și deficitul comercial.

Proiect Finanțe

Ministerul Finanțelor lucrează la un proiect prin care taxarea inversă să fie aplicată și în domeniul achizițiilor de îmbrăcăminte și încălțăminte. Totul depinde, însă, de discuțiile cu Comisia Europeană. România are nevoie de o derogare, în condițiile în care regulile generale ale Uniunii Europene privind TVA nu prevăd aplicarea pe scară largă a taxării inverse, ci doar pe domenii specifice unde există risc ridicat de fraudă.

Varianta sectorială, aplicată doar pe anumite piețe, ar putea aduce beneficii pe termen scurt, pe când o derogare generală ar putea dura ani de zile până când va fi aprobată.

Mecanismul taxării inverse este utilizat deja la cereale, la livrarea de deșeuri feroase și neferoase, construcții, părți de construcție și terenuri, în anumite condiții, livrări de aur de investiții și semifabricate din aur cu titlu ridicat. Lista este însă, cu mult mai lungă.

România are un decalaj de încasare a TVA de 36%, în timp ce media UE este de 5,4%.

Țările din regiune au reușit o diminuare a acestuia printr-un printr-un mix de reforme și digitalizare a administrațiilor fiscale, pe când cele realizate în România nu au generat încă rezultatele dorite, se arată într-o analiză realizată de Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.