Firmele evită promovarea online plătită. România este pe ultimul loc la acest capitol. Cele 8 posibile cauze

România se află în coada clasamentului european când vine vorba de publicitatea online: doar 22,8% dintre firme au folosit reclame plătite în mediul digital în 2024.

Aceasta este una dintre cele mai scăzute proporţii din Uniunea Europeană, comparativ cu o medie de 32,6 % și valori de peste 60 % în țări ca Malta (60,4 %), Finlanda (49,8 %) sau Cipru (49,4 %).

Metode de personalizare a publicității online

Eurostat arată că 32,6 % din firmele din UE au apelat la publicitate plătită online în 2024. Metodele de targetare online sunt diverse:

Pentru a adapta reclamele online, întreprinderile pot folosi diverse metode:

• Publicitatea contextuală (bazată pe vizualizările de conținut ale utilizatorilor pe pagini web sau pe cuvinte-cheie din interogările lor) este cea mai utilizată metodă, fiind aplicată de 76,8% dintre firmele din UE care plătesc pentru reclame online.
• Geo-targeting-ul (folosirea informațiilor geografice din adrese IP sau din rețea pentru a adapta reclamele în funcție de locația utilizatorului) a fost folosit de 44,3% dintre întreprinderi. Această metodă poate fi combinată cu altele pentru a crește eficiența și implicarea clienților.
• Targetarea comportamentală (folosind date din activitățile online anterioare ale utilizatorilor, prin cookies) a fost aplicată de 41,6% dintre firme, pentru a identifica interesele și preferințele publicului.
• Alte metode de targetare au fost utilizate de 45,3% dintre companii care fac publicitate online.

De ce stă România atât de slab la promovarea online plătită

Mai multe studii arată că digitalizarea redusă a firmelor române este legată de structura economiei locale, lipsa de know-how și alte bariere semnificative:

1. Domină microîntreprinderile în comerțul de cartier

Microîntreprinderile (SME-uri) reprezintă aproape peste 90% din totalul firmelor active, iar 90 % sunt microîntreprinderi cu sub 10 angajați și cifră de afaceri de sub 2 milioane de euro. Multe sunt magazine mici de cartier, fără resurse pentru marketing digital.

2. Promovare pe cont propriu realizată de acționarii, administratorii și chiar angajații micilor companii, astfel de evită promovarea online plătită.

3. Lipsa digitalizării interne

Multe SME-uri nu au sisteme digitale integrate; majoritatea nu și-au automatizat activitățile și nu dispun de infrastructura informatică necesară, a observat Banca Europeană de Investiții.

4. Nivel scăzut al digitalizării generale

România este la coada UE la integrarea tehnologiilor digitale (DESI), ocupând locul 27 din 27.

5. Educația digitală deficitară

Doar 10 % dintre români cu acces la internet au participat la cursuri online, cel mai scăzut nivel din UE.

6. Percepția valorii reduse a publicității digitale

Un studiu opinie arată că în România bariera nu este competența tehnologică, ci percepția valorii: mulți antreprenori nu cred că investițiile în digital aduc rezultate reale.

7. Concurența de pe piețele e-commerce mari

Platforme externe precum Emag, Temu, Shein care penalizează fiscal micile afaceri locale, creează dezechilibre și paralizează reticența la investiții în publicitate digitală.

8. Preferința pentru tranzacții fizice

Românii aleg uneori comerțul tradițional din dorința de a vedea produsul înainte de a-l cumpăra – motivat de lipsă de încredere în livrări sau alte costuri asociate vânzării online.