Cum cererea de forță de muncă este foarte mare în România, angajatorii încearcă să-și asigure un număr cât mai mare de salariați, chiar și necalificați sau semi-calificați, din statele non-UE, mai ales pentru sectoare precum industria alimentară, agricultură, construcții sau transporturi, unde deficitul este ridicat.
În ultima vreme, s-a remarcat, însă, o cerere în creștere pentru personal calificat chiar și pe aceste zone, ceea ce i-a determinat pe angajatori să-și trimită personalul să urmeze programe de formare profesională.
Recrutarea se face pe meserii prestate de calificați
Pe de altă parte, trebuie precizat că există și meserii unde din start este nevoie de personal calificat. Este vorba de poziții de sudor, electrician, operator utilaje sau tâmplar, pentru care mulți apelează la lucrători asiatici care sunt calificați în țara noastră.
Între timp, piața muncii este zguduită de un imens scandal, din cauza anunțului autorităților cu privire la arhivarea a nu mai puțin de aproximativ 380 de standarde ocupaționale (baza legală pentru desfășurarea cursurilor de formare, a examenelor și a certificării competențelor profesionale), din care multe în industria alimentară.
Sindicatele din sector susțin, însă, că, de fapt ar fi unele interese la mijloc și se urmărește creșterea importului de forță de muncă necalificată, în timp ce românii pleacă la muncă în alte țări.
Posturi operaționale
Mădălina Anghene, co-fondator AsiaWork, agenție de recrutare de personal asiatic, spune că, în prezent, cererea pentru muncitori proveniți din state non-UE este foarte mare, iar aceștia sunt integrați în România atât în poziții necalificate, cât și semi-calificate, în industriile unde deficitul de forță de muncă este semnificativ.
„Majoritatea ocupă posturi operaționale, însă observăm o creștere constantă a numărului de lucrători angajați pe roluri ce necesită un nivel mediu de calificare. Locurile de muncă sunt în principal pe durată determinată, inclusiv pentru activități sezoniere – în agricultură, construcții sau HoReCa – dar cererea foarte mare îi determină pe mulți angajatori să ofere tot mai des și contracte pe termen lung, în special în producție, servicii și logistică”, a declarat pentru Termene.ro Mădălina Anghene.
Sectoarele cu cei mai mulți angajați non-UE rămân construcțiile, industria alimentară, agricultura, producția și transporturile. În aceste domenii, ponderea posturilor necalificate este ridicată, însă, pe fondul unei cereri tot mai mari, crește și numărul pozițiilor pentru personal calificat, arată specialistul în recrutare.
„Calificarea profesională în România este ușor accesibilă pentru lucrătorii non-UE, care pot urma cursuri acreditate de formare pentru a obține diplome recunoscute oficial. Tot mai mulți angajatori solicită astfel de programe, întrucât cererea foarte mare de personal îi determină să investească în pregătirea lucrătorilor pentru meserii precum sudor, electrician, operator utilaje sau tâmplar”, precizează Mădălina Anghene.
Cursuri de formare
Pentru a accesa cursurile de formare, lucrătorii trebuie să îndeplinească anumite condiții – cunoștințe de bază de limba română sau engleză și, uneori, experiență minimă în domeniul vizat. Multe agenții includ însă module de inițiere lingvistică pentru a facilita accesul la instruire.
Mai trebuie precizat, însă, că există și cazuri în care calificările obținute în țara de origine sunt recunoscute în România, în baza evaluării documentelor de către autoritățile competente, în special pentru meseriile tehnice.
„Cererea foarte mare de forță de muncă face ca integrarea și calificarea lucrătorilor non-UE să devină soluții esențiale pentru continuitatea și dezvoltarea multor sectoare economice din România”, afirmă Mădălina Anghene.
Probleme în piață
Piața muncii din România este zguduită de un mare scandal la acest moment, motivul fiind intenția Comisiei de Autorizare a furnizorilor de formare profesională ca, începând cu 31 decembrie 2025, aproximativ 380 de standarde ocupaționale să fie trecute în arhivă, deoarece nu au mai fost actualizate în ultimii ani.
Aceste standarde sunt baza legală pentru desfășurarea cursurilor de formare, a examenelor și a certificării competențelor profesionale. Fără ele, nu ar exista cadrul necesar pentru a se putea pregăti personal calificat.
Printre industriile cele mai afectate se află și industria alimentară, de altfel, și unul din sectoarele în care lucrează cei mai mulți lucrători străini.
Organizațiile reprezentative din sector au cerut ca arhivarea standardelor să fie amânată până la 31 decembrie 2026. Graba cu care ar urma să fie arhivate standardele ar produce „un mare dezechilibru pe piața muncii”, într-un sector deja fragil și afectat de lipsa forței de muncă, au precizat reprezentanții Sindalimenta. Liderii sindicali se întreabă și cine ar beneficia cu adevărat de această măsură și dacă nu cumva efectul ei va fi creșterea importului de forță de muncă necalificată și migrarea angajaților români către alte țări.
Reducerea contingentului
Pentru 2025, Guvernul României a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători străini nou admişi pe piaţa muncii din afara UE, nivel similar celui din ultimii ani. În ce privește 2026, autoritățile au anunțat că se micșorează contingentul la 90.000, adică cu 10.000 mai puțin chiar față de acest an.
Un număr mult prea mic față de necesarul din piață, susțin firmele care se ocupă cu recrutarea de forță de muncă din statele non-UE. Aceasta în condițiile în care numai în sectorul HoReCa, de exemplu, există un deficit de 50.000 de muncitori, în prezent, iar în cel de logistică și depozite, în 2-3 ani se așteaptă să fie nevoie de 100.000 de lucrători.
În octombrie 2025, peste 230.000 de cereri de avize de muncă erau în derulare, în timp ce aproape 80% din contingent fusese deja acoperit, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări.
Cei mai mulți muncitori străini provin din state precum Nepal, Sri Lanka și India, o mare parte dintre ei lucrând în București, potrivit informațiilor oficiale.
