„Firmele vor face eforturi să nu crească foarte mult prețurile de la 1 august, din cauza consumului anemic înregistrat în 2025”

Față de anul trecut, au crescut veniturile cu 12,7%, dar și cheltuielile cu 12,1%, iar cel mai probabil trendul va continua și până la sfârșitul anului, ceea ce îi face pe mulți să se îndoiască cu privire la atingerea obiectivului asumat de România față de Comisia Europeană pentru 2025, adică un deficit bugetar de 7%.

Economiștii consideră, însă, că este un lucru bun faptul că s-au mărit veniturile, cu un ritm superior cheltuielilor, ceea ce poate fi considerat ca un semn că ”România se îndreaptă în direcția corectă”.

Estimări realiste

Economistul Aurelian Dochia spune că se știa de la început că va fi foarte greu pentru România să reușească să atingă obiectivul asumat în privința deficitului, într-o perioadă atât de dificilă, în care și economii puternice cum sunt cele ale unor state precum Germania sau Franța, de exemplu, au probleme.

„Știam de la început că va fi foarte greu, probabil ca la sfârșitul anului deficitul bugetar nu va fi sub 7%, dar dacă este undeva sub 8% va fi de bine”, a declarat pentru Termene.ro Aurelian Dochia.

Acesta este de părere că oficialii de la Comisia Europeană vor aprecia efortul și măsurile luate de România, chiar dacă nu vor fi atinse țintele asumate. „Este important sa arătăm că facem toate eforturile posibile”, a mai precizat Aurelian Dochia.

Venituri, dar și cheltuieli mai mari

Datele Ministerului Finanțelor arată că veniturile totale au însumat 310,52 miliarde de lei în primele şase luni ale anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 12,7% (an/an), susținută atât de avansul veniturilor curente - în principal impozitul pe salarii şi venit şi contribuţii de asigurări - cât şi de evoluţia veniturilor din fonduri europene.

Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale.

În același timp, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 380,32 miliarde lei s-au majorat în termeni nominali cu 12,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe anul 2025 au cunoscut un avans de 0,8 puncte procentuale faţă de aceeași perioadă a anului 2024, de la 19,3% din PIB la 20,1% din PIB. Cel mai mult s-au mărit cheltuielile de personal (85,46 miliarde lei), ceea ce reprezintă un plus de 10,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

„Multe din creșterile acestea de cheltuieli au fost rezultatul unor decizii din anii anteriori, iar când se sparge valul acestui impact ar trebui să se domolească, să nu mai asistăm la creșterea prețurilor. Încurajator mi se pare că avem creșteri importante ale veniturilor, ritmul de creștere a fost mai mare decât cel al cheltuielilor,..(..) Acesta este cel mai important aspect care mi-a atras atenția, faptul că s-au mărit cu un ritm mai mare decât al cheltuielilor, ceea ce înseamnă că ne îndreptăm în direcția corectă”, precizează Aurelian Dochia.

Majorări de prețuri

Economistul Aurelian Dochia afirmă că există puține sectoare care „își pot permite să nu majoreze de la 1 august prețurile sau să nu le majoreze proporțional cu creșterile de TVA și alte măsuri luate”. Nu în ultimul rând, trebuie ținut cont și de evoluția consumului, care și-a pierdut dinamica din alți ani.

„Sunt puține sectoare și pentru că consumul este destul de anemic, să spunem, nu mai este dinamica care a fost până acum, Eu cred că se vor face eforturi să nu crească prețurile foarte mult”, afirmă Dochia.

Cât privește inflația, Dochia spune că evoluția ei în perioada viitoare depinde de multe lucruri. „Am citit proiecții că se va ajunge la 9% spre sfârșitul anului, dar bineînțeles că depinde de mulți factori, inclusiv de ce se întâmplă în lume, dacă ne îndreptăm către recesiune sau nu, recesiunea are acest efect de a tempera creșterile de prețuri, așa că vom vedea”, a precizat economistul.

Ținte pentru 2025

Bugetul pentru 2025 este construit pe o creştere economică de 2,5%, fiind luat în calcul un deficit bugetar de 7% din PIB, obiectiv asumat de autoritățile române față de Comisia Europeană.

Cu un deficit de 3,68% din PIB la finalul primelor șase luni și în lipsa unei consolidări fiscale mai ferme, România riscă să repete scenariul din 2024, când a închis anul cu un deficit record de 9,3%, intrând pe radarul procedurilor de deficit excesiv la nivelul UE.

Eficiența măsurilor fiscale adoptate de guvernul Bolojan urmează să fie testată în următoarele luni. Până atunci, datele contabile arată o realitate îngrijorător de stabilă, dar deloc încurajatoare.

Această stagnare vine într-un context în care România s-a angajat în fața Comisiei Europene să reducă deficitul cu două puncte procentuale față de anul anterior.

În schimb, la jumătatea anului, țara se află aproape în aceeași situație ca în 2024, an care s-a încheiat cu un deficit record, de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat un pachet de măsuri fiscale ce urmează să intre în vigoare începând cu 1 august 2025, cu scopul de a aduce venituri suplimentare și de a frâna cheltuielile. Deocamdată, eficiența acestor măsuri rămâne incertă, în lipsa unor rezultate concrete privind reducerea deficitului bugetar.

Articolul a fost realizat integral de Clever News Center – de la alegerea subiectului până la redactare – în exclusivitate pentru Termene.ro.