Frauda din TVA este mai mare decât fondurile atrase de România din PNRR, este analiza unui fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor

Un fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor atrage atenția că dacă România ar fi redus frauda de TVA sau măcar dacă ne-am fi încadrat în procentul atins de țări vecine precum Bulgaria sau Ungaria, de exemplu, s-ar fi putut adăugat la buget ușor circa 49 miliarde de euro în șapte ani, perioada pe care se derulează programul, adică mult mai mult decât fondurile primite prin PNRR pe care ne chinuim să le luăm de la UE.

Revizuirea PNRR a fost aprobată, joi, în cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), care a avut loc la Bruxelles.

Planul revizuit are o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care o componentă majoră de granturi (fonduri nerambursabile), de 13,57 miliarde euro, și 7,84 miliarde euro împrumuturi, fiind configurat pe șase cereri de plată (dintre care trei au fost deja transmise).

Frauda de TVA

Gabriel Biriș, avocat și expert în fiscalitate, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, atrage atenția că România pierde din GAP-ul de TVA (diferența dintre venitul din TVA care ar fi trebuit colectat teoretic și suma efectiv colectată), undeva la 9 miliarde de euro pe an, adică cam tot atât cât ar trebui să primim, anul viitor, prin PNRR, de exemplu.

„Au fost 30 miliarde de euro, s-a scăzut la 28 miliarde de euro, ultima ajustare a fost pe la 21 miliarde de euro și ceva pe 7 ani. Noi pierdem nouă miliarde de euro pe an din GAP - ul de TVA, dacă am colecta pe medie precum bulgarii sau ungurii am avea în plus 7 miliarde de euro pe an la buget. Pe durata în care ne chinuim să luăm 20 miliarde de euro de la Bruxelles, din care o parte sunt bani împrumutați, noi am pierdut 49 miliarde de euro din frauda de TVA”, a declarat pentru Termene.ro Gabriel Biriș.

România se află printre statele UE cu cel mai mare GAP, în condițiile unui decalaj de încasare a TVA de 36%, în timp ce media UE este de 5,4%.

Jalon înlocuit

La finele lunii octombrie, ministrul Alexandru Nazare anunța că România a obținut acordul Comisiei Europene pentru înlocuirea jalonului din PNRR privind reducerea GAP-ului de TVA, țara noastră evitând astfel o pierdere de până la un miliard de euro din granturi, în 2026.

Nazare spunea la acel moment că jalonul privind reducerea gap-ului de TVA va fi înlocuit cu unul nou, în urma unor negocieri purtate cu reprezentanții Executivului comunitar.

Noul jalon va fi centrat pe măsuri structurale si legislative de întărire a capacității instituționale a ANAF, precum și de îmbunătățire a legislației in vederea sprijinirii organelor fiscale în măsurile de colectare și administrare a contribuabililor, după cum susțin reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Cu toate că România a făcut progrese în digitalizarea administrației fiscale, impactul efectiv asupra GAP-ului de TVA, în perioada 2021-2024, a fost insuficient pentru a îndeplini integral ținta stabilită în PNRR-ul inițial.

Acordul UE

Revizuirea PNRR presupune și o reducere a numărului jaloanelor și țintelor de la 518 la 390, fără a diminua ambiția reformelor asumate. Concret, este vorba de modificări care vizează, în principal eliminarea investițiilor cu risc de neimplementare, trecerea unor proiecte performante din componenta de împrumut în grant și introducerea unor investiții noi cu impact economic și social ridicat, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau achiziția de ambulanțe pentru DSU, a anunțat Ministerul Finanțelor.

Renegocierea PNRR a fost începută cu mai bine de un an în urmă.

”Am reușit să agreăm o structură simplificată a planului, prin care reducem presiunea asupra bugetului de stat, prin diminuarea componentei de împrumut și asigurăm o mai bună implementare a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei românești. România a încasat până în prezent 10,7 miliarde euro din PNRR și urmează să primească până la sfârșitul anului viitor aproximativ acceași sumă. Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât cei din PNRR, cât și cei de coeziune'', a declarat Alexandru Nazare.

Cerere de plată

După aprobarea formală de joi a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit în cadrul reuniunii ECOFIN), România pregătește cererea de plată nr. 4 din PNRR, spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

„Odată cu decizia de implementare a Consiliului, România așteaptă publicarea și transmiterea oficială, care va dura, probabil, câteva zile, la începutul săptămânii viitoare vom avea oficial. Săptămâna viitoare, joi, în ședința de guvern, vom adopta hotărârea de guvern, care transpune, inclusiv bugetar, toate aceste elemente aprobate. Și tot săptămâna viitoare vom lansa oficial tabloul de bord despre care v-am mai povestit”, afirmă Dragoș Pîslaru.
Acesta susține că din iunie și până în prezent România a reușit să ajungă de la 6,2 miliarde de euro plătiți la 8,9 miliarde de euro. „Deci, practic, ca să înțelegeți, în această perioadă, noi am făcut 30% din toate volumele de plăți care au fost făcute vreodată pe Planul Național de Redresare și Reziliență. Din 2021 încoace, ca să ne înțelegem despre ce discutăm”, susține Dragoș Pîslaru.

În urma deciziei luate de ECOFIN, țara noastră poate să pregăească cererea de plată nr. 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, care conține 62 de ținte și jaloane.

‍