Guvernul nu susține modificarea sistemului RO e-Transport pentru circulația intracomunitară de bunuri

Guvernul României a emis un punct de vedere negativ cu privire la proiectul de lege înregistrat în Parlament sub numărul Pl-x. 226/2025.

Propunerea urmărește modificarea Ordonanței de Urgență nr. 41/2022, care instituie Sistemul național de monitorizare a transporturilor rutiere de bunuri – RO e-Transport.

Ce prevede proiectul legislativ

Inițiativa propune trei modificări majore:

1. Înlocuirea noțiunii de „transport rutier internațional de bunuri” cu cea de „transport rutier internațional de bunuri cu risc fiscal ridicat”;
2. Introducerea unor excepții pentru bunurile tranzacționate intracomunitar, care nu ar mai fi obligatoriu de declarat în sistemul RO e-Transport;
3. Modificarea pragurilor de declarare, crescând limita privind masa brută totală a mărfurilor transportate și valoarea partidei de bunuri pentru care se impune raportarea.

În esență, proiectul dorește ca nu toate transporturile între statele UE să fie monitorizate prin RO e-Transport, ci doar acelea care implică bunuri considerate cu risc fiscal ridicat — cum ar fi alcoolul, combustibilii, tutunul, produsele electronice sau materialele de construcții.

Inițiatorii argumentează că actualul sistem este „prea birocratic și împovărător pentru firmele care derulează activități comerciale legitime în spațiul intracomunitar”, susținând că multe dintre aceste tranzacții nu implică riscuri fiscale și doar blochează activitatea companiilor conforme.

Exceptarea transporturilor intracomunitare ar submina combaterea evaziunii

Executivul respinge argumentele USR și atrage atenția că tocmai tranzacțiile intracomunitare sunt una dintre principalele surse de fraudă în materie de TVA.

În Raportul Comisiei Europene din 2023, România apare pe primul loc în Uniunea Europeană la decalajul fiscal de TVA, o parte semnificativă provenind din slaba colectare aferentă comerțului intracomunitar.

Guvernul amintește că prin OUG nr. 115/2023, obligația de declarare a fost extinsă tocmai pentru a include transporturile intracomunitare, măsură care „și-a atins scopul”.

Conform Centrului Național pentru Informații Financiare, în primele șase luni după implementarea noilor reguli, contribuabilii care au declarat astfel de transporturi au raportat TVA suplimentar de 3,79 miliarde lei (circa 760 milioane euro) față de perioada anterioară.

Prin urmare, Guvernul consideră că revenirea la excepțiile propuse de USR ar șterge progresele obținute în colectarea TVA și ar crea noi breșe pentru frauda fiscală transfrontalieră.

Efectele ridicării pragurilor de declarare

O altă propunere controversată este majorarea pragurilor de declarare a transporturilor.

Inițiativa parlamentară dorește creșterea masei brute minime de la 500 kg la 1.000 kg, argumentând că astfel s-ar elimina obligațiile inutile pentru transporturi minore, destinate consumului personal.

Guvernul avertizează însă că această modificare ar avea efecte majore asupra controlului fiscal:

„Ridicarea pragului ar scoate din monitorizare peste 1,44 milioane de transporturi, adică 51% din totalul declarațiilor din luna martie 2025, reprezentând bunuri în valoare de aproape 17 miliarde lei.”

Executivul arată că multe dintre aceste transporturi mici ascund fluxuri comerciale fragmentate, utilizate pentru a evita declarațiile și a eluda TVA-ul. În consecință, „o asemenea excepție ar anula rolul preventiv al sistemului RO e-Transport”.

Probleme juridice și lipsa de fundamentare

În punctul de vedere transmis Parlamentului, Guvernul semnalează și deficiențe de tehnică legislativă.

Textul proiectului folosește norme de trimitere neclare, făcând referire la Regulamentul (CE) 1072/2009, care nu conține definiția „bunurilor cu risc fiscal ridicat”. Astfel, aplicarea legii ar deveni ambiguă și dificil de controlat.

Executivul mai reproșează că expunerea de motive nu respectă cerințele Legii nr. 24/2000, deoarece nu conține:

• analiza impactului economic și bugetar;
• estimarea efectelor asupra mediului de afaceri;
• consultările cu organizațiile de profil;
• și justificarea nevoii reale de modificare.

Guvernul subliniază că sistemul RO e-Transport nu monitorizează activitatea transportatorilor în sine, ci circulația bunurilor cu potențial fiscal.

Fiecare transport este identificat printr-un cod unic UIT, care permite autorităților să urmărească mișcarea mărfurilor și să detecteze eventualele deturnări din lanțul comercial.

Executivul afirmă că sistemul „funcționează, dă rezultate și trebuie consolidat, nu slăbit”, iar relaxarea regulilor ar avantaja contribuabilii care evită declararea transporturilor, în defavoarea celor corecți.