Nivelul sub pragul de 50 indică deteriorarea condițiilor din industrie, iar actuala valoare confirmă faptul că sectorul manufacturier se află în teritoriu negativ pentru a 19-a lună consecutiv. Singurul element care a arătat o relativă stabilizare a fost producția, în timp ce toate celelalte componente ale indicelui au avut contribuții negative.
Pe partea de prețuri, atât costurile de intrare, cât și cele de ieșire au crescut într-un ritm mai rapid. Evoluția era anticipată, în contextul majorării accizelor din această perioadă. „Șocul ar trebui să fie temporar și corelat în principal cu modificările fiscale, însă au existat semnale privind creșterea prețurilor materiilor prime, aspect care ar putea deveni mai îngrijorător dacă se menține”, arată analiza. O parte din aceste costuri suplimentare a fost deja transferată către clienți.
Cererea externă a scăzut
Un rol esențial în evoluția industriei românești continuă să-l joace cererea externă. Datele preliminare pentru Germania, principalul partener comercial al României, arată o ușoară revenire: indicele PMI HCOB pentru sectorul manufacturier german a urcat în ianuarie la 48,7 puncte, cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni. Aproximativ 20% din exporturile României sunt direcționate către această piață.
„În 2025, producția industrială a încheiat, cel mai probabil, al treilea an consecutiv de contracție, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică. Acest lucru este în linie cu semnalele transmise de PMI. Media mobilă pe 12 luni indică o scădere de 0,8% a producției industriale față de anul precedent, iar la final de noiembrie ritmul anual era de minus 0,9%”, arată analiza BCR.
Perspectivele
Perspectivele pentru anul în curs sunt însă mai puțin pesimiste. „Având în vedere așteptările legate de mediul extern, este posibil să vedem o îmbunătățire în 2026 și chiar o reluare a creșterii producției industriale. Cererea externă rămâne determinantă, iar investițiile UE în securitate, alături de stimulentele fiscale ale Germaniei pentru infrastructură și apărare, ar putea impulsiona industria europeană”, mai precizează analiza.
În ianuarie, producția a continuat să scadă, însă într-un ritm mai lent, marcând cea mai ușoară contracție din ultimele patru luni. Problemele principale semnalate de companii au fost cererea redusă – amplificată de creșterea prețurilor în urma modificărilor fiscale – și deficitul de forță de muncă, care a limitat capacitatea de producție în anumite cazuri.
Comenzile noi
În schimb, comenzile noi au înregistrat o scădere accelerată. Constrângerile bugetare ale clienților, parțial cauzate de majorarea prețurilor, au fost indicate drept principal factor. Și comenzile externe au urmat aceeași tendință, sugerând că mediul economic internațional rămâne dificil.
Presiunea concurențială ridicată și cererea slabă au influențat și așteptările privind activitatea viitoare. Indicatorul aferent a coborât la un nou minim istoric în cadrul sondajului, deși s-a menținut peste pragul de 50.
„Este de remarcat faptul că 42% dintre companiile chestionate anticipează o producție mai mare în următoarele 12 luni. Cererea insuficientă rămâne principala problemă a industriei manufacturiere interne, iar inversarea trendului pare a fi mai degrabă o chestiune de timp”, subliniază BCR.
Piața muncii
Piața muncii din industrie a continuat să se deterioreze. Numărul angajaților a scăzut, pe fondul lipsei forței de muncă și al dificultăților în recrutarea de personal calificat. Volumul comenzilor restante s-a redus, reflectând cererea slabă, iar diminuarea stocurilor de produse finite a fost mai degrabă rezultatul reducerii activității decât al creșterii vânzărilor.
Aceeași tendință a fost observată și în privința achizițiilor și a stocurilor de materii prime. În plus, termenele de livrare ale furnizorilor s-au prelungit în ianuarie, influențate de condițiile meteorologice nefavorabile și de disponibilitatea limitată a unor inputuri.
