Industria textilelor a pierdut aproape 40.000 de locuri de muncă în ultimul an

Cum toată lumea trebuie să scape de stocuri, comenzile au fost la un nivel scăzut, ba mai mult se vorbește chiar de un blocaj în piață. În același timp, majorările de taxe și impozite, alături de creșterea costurilor de producție și cele cu salariile au determinat închiderea multor unități de producție, unele cu o tradiție de câteva decenii.

Numai în ultimul an, între primul trimestru din 2024 și primele trei luni din 2025, economia românească a pierdut circa 400 000 de locuri de muncă, dintre care 220 000 în industria prelucrătoare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Lipsa comenzilor

Mihai Păsculescu, președintele FEPAIUS – Federația Patronală a Textilelor, Confectiilor si Pielărie, spune că în ultimul an au fost pierdute câteva zeci de mii de locuri de muncă, într-un context economic dificil, iar, din păcate, tendința se prelungește.

„De la 160 000 de locuri de muncă în urmă cu un an mai sunt 120 000, acum, după ce am plecat de la 800 000 în 1990, iar numărul scade în continuare, din cauza directivei europene privind introducerea codului QR. Acesta prevede ca producătorii să respecte normele de trasabilitate și să folosească materii prime sustenabile, care să aibă minimum 40% materiale recuperabile. În ultimul an nu prea au fost comenzi, toată lumea a vrut să scape de stocuri, pentru că nu poți să pui codul QR pe marfă veche și să o vinzi în Comunitatea Europeană. Este cumva mai dramatic ce se va întâmpla până la sfârșitul anului”, a declarat pentru Termene.ro Mihai Păsculescu, președintele FEPAIUS.

Pe lângă toate acestea, o adevărată lovitură pentru companiile din sector este și faptul că a fost blocat și progragramul de promovare la export, devenind practic imposibilă participarea la târgurile internaționale, ceea ce este cu atât mai grav cu cât se știe că exporturile de textile au o pondere importantă în comerțul exterior.

Fabrici închise

În ultimii ani, industria textilelor s-a confruntat cu dispariția unui număr însemnat de unități de producție, unele cu tradiție pe piața locală.

„În general, au dispărut firmele mici, subcontractorii. Companiile mari care făceau 100% export au mai supraviețuit, dar și ele au fost afectate de evoluția cursului euro, pentru că adevărul este că noi facem euro cu 6 lei și statul ne dă 5 lei, așa că nu cred că se poate rezista. Profitul nu e mai mare 4-5%”, a mai spus Păsculescu.

Printre unitățile care și-au închis porțile, în acest an, se numără Vastex Vaslui, una dintre cele mai mari fabrici de textile din România, care a dat faliment și a fost scoasă la vânzare. Pe vremea comuniștilor, Vastex exporta în Franța Belgia sau Italia.

Recent, a intrat în lichidare și Confecția Tulcea, după ce ultimele livrări au fost realizate în primăvară. Fabrica tulceană lucra pentru Germania, Italia, Marea Britanie, Franța, Grecia. În momentele de glorie, Confecția Tulcea avea peste 450 de angajați care produceau zilnic aproape 3.000 de cămăși pentru branduri precum Guy Laroche, Pierre Cardin, Gianfranco Ferre, Bigotti. Iar acestea sunt doar câteva exemple de unități închise, în ultima perioadă.

Pașaportul digital

De anul viitor, UE a introdus un „paşaport digital al produsului”, care are rolul de a-i ajuta pe consumatori, dar și pe producători să facă alegeri mai sustenabile. De asemenea, autorităţile vor putea să verifice mult mai ușor dacă sunt respectate cerinţele legale.

„Paşaportul” va fi o etichetă uşor accesibilă pe produse, care va oferi informaţii privind sustenabilitatea produsului.

Noile reglementări vor urmări să stimuleze circularitatea, pașaportul digital urmând să ofere informații legat de durabilitatea produselor, capacitatea de reutilizare, de modernizare şi de reparare, prezenţa substanţelor chimice care inhibă reutilizarea şi reciclarea materialelor, energia şi utilizarea eficientă a resurselor, conţinutul de materiale reciclate, amprenta de carbon şi amprenta de mediu.

Exporturi în Vestul Europei

În ciuda problemelor cu care se confruntă sectorul, România rămâne un jucător important pe piața europeană de textile, cu volume importante de exporturi pe piețele din Vestul Europei în țări precum Germania, Franța, Italia și Spania.

Industria textilelor ocupă în continuare o pondere importantă în exporturile României, clasându-se pe a doua poziție, după industria auto, potrivit statisticilor oficiale, cu o valoare circa 5,5 miliarde de euro, după cum spune președintele FEPAIUS, Mihai Păsculescu. Cifra ar putea fi chiar dublă dacă materia primă ar fi autohtonă și nu s-ar mai apela la importuri, ceea ce ar influența și deficitul comercial.

„În anii buni, exporturile de textile atingeau undeva la 6,5 miliarde de euro, în pandemie au scăzut la 4,5 miliarde de euro, anul trecut a fost cam 5,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă circa 8% din exporturile României. Importăm 95% din materia primă și exportăm 90%, adică tot ce se produce în România”, declară Păsculescu.

În 2023, deficitul comercial al României s-a redus cu 15,1% faţă de 2022, la 28,9 miliarde euro, în condiţiile în care exporturile s-au majorat cu 1,3%, iar importurile au scăzut cu 3,2%, conform datelor INS. Valoric, exporturile au totalizat 93 miliarde euro, iar importurile 122 miliarde euro.

Cele mai importante ponderi în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (44,8% la export şi 36,8% la import) şi alte produse manufacturate (29,8% la export şi 28,7% la import).