Inflația va urca spre 10%, în lunile următoare, recunoaște chiar guvernatorul BNR

Ea se încadrează cumva în așteptările inflaționiste foarte ridicate, într-un moment în care toata lumea a încercat să profite și să crească prețurile cât s-a putut fără să se gândească dacă și cumpărătorul are putere de cumpărare. Plafonarea prețurilor la energie de la 1 iulie, majorarea de TVA și de accize de la 1 august reprezintă „șocurile” care și-au pus amprenta nivelului inflației și ale căror efecte se vor mai face simțite încă ceva vreme de acum încolo, chiar dacă scad în amplitudine.

Analiștii economici susțin că o bună parte din marja aceasta de așteptări inflaționiste s-a cam consumat și vor urma momente de stagnare sau de calmare a majorărilor de prețuri. De altfel și prognoza BNR pentru finele acestui an se încadrează în această tendință, fiind avansat un nivel al inflației de peste 9%, după un vârf de 9,6 - 9,7%, în septembrie.

În iulie, rata anuală a inflației a urcat la 7,84%, față de 5,7% în iunie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,67%, serviciile cu 7,33%, iar mărfurile nealimentare cu 8,18%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

„Surpriza” așteptată

Analistul financiar Dragoș Cabat spune că nivelul la care a ajuns inflația în luna iulie constituie într-un fel o surpriză, însă nu trebuie să uităm că existau deja niște așteptări inflaționiste, mai ales că de luni de zile s-a tot vorbit de pachetul de măsuri fiscale avut în vedere de guvernanți.

”Într-un fel a fost o surpriză, să zicem, însă, nu atât de mare, pentru că s-au creat în ultimele luni niște așteptări inflaționiste foarte ridicate, iar acum toată lumea a profitat de ocazie ca să ridice prețurile. Toată lumea a dat vina pe unele lucruri care nici nu s-au întâmplat încă, cum ar fi, de exemplu, majorarea de TVA sau creșterea de prețuri la energie care nu se resimte în practică, ele există - la unele produse, inclusiv agricole au crescut din primăvară, din toamnă -, dar nu poți să spui că fix acum ai făcut toate cheltuielile cu energia să încălzești solariile, cu transportul etc. ... toți au profitat de acest moment că să crească prețurile”, a declarat pentru Termene.ro Dragoș Cabat.

În același timp, acesta mai spune că „o bună parte din marja acesta de așteptări inflaționiste și de creștere a prețurilor s-a cam consumat”, fiind așteptat ca trendul să se inverseze.

Marți, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR a afirmat că inflația va forma o ''cocoașă'' în septembrie, când va fi înregistrat un vârf de 9,6 - 9,7%, după care la finalul anului va fi probabil peste 9%.

„Este posibil ca așteptările acestea inflaționiste să pună presiune, Isărescu a zis 9,7% și că o să ne ducem în 10%. Pe de altă parte, eu consider foarte reală posibilitatea celălaltă - în momentul în care o să vadă toată lumea că cifra de afaceri a fiecărei companii și industria o să fie pe o tendință de stagnare sau chiar scădere, atunci este foarte posibil să nu mai avem aceste creșteri rapide de prețuri, ci dimpotrivă o calmare bruscă și brutală, să zicem așa, a creșterii de prețuri, a inflației...toți au crescut prețurile fără să se gândească și cui vor vinde”, mai spune Cabat.

Cauze obiective

La rândul lui, consultantul fiscal și auditor financiar Adrian Constantin Bența, afirmă că există două cauze, una obiectivă și o alta subiectivă care au stat la baza nivelului ridicat al inflației. Oricum, autoritățile au avut grijă să pregătească din timp pe toată lumea cu privire la ceea ce va urma.

„Inflația are cel puțin o cauză obiectivă și una probabil subiectivă. Cea obiectivă este creșterea costurilor cam la toți antreprenorii, s-a mărit salariul minim, s-au eliminat facilitățile fiscale pentru diverse categorii de salariați, s-a majorat costul cu energia electrică, cu carburanții și toate astea au fost reflectate în prețurile de vânzare mai mari către populație”, a declarat pentru Termene.ro Adrian Constantin Bența.

În același timp, acesta vorbește și de o cauză subiectivă, faptul că abia în data de 25 iulie s-a publicat primul pachet fiscal în forma oficială în MO, în timp ce i s-a tot făcut reclamă de mult timp, iar fiecare nouă variantă aducea de la o zi la alta noi taxe și creșteri de TVA-uri.

„Unii operatori fie au crescut prețurile dinainte să se majoreze TVA-ul ca să păstreze aceleași prețuri, fie s-au speriat și au zis să le mărească și ei dacă toată lumea face acest lucru....(..) Un operator economic care se gândește la viitor își cuantifică care sunt costurile suplimentare și atunci majorează prețurile, mai ales că populația era deja pregătită că vor crește prețurile”, a mai precizat Adrian Bența.

''Cocoașă'', în septembrie

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, marți, că inflația va forma o ''cocoașă'' în septembrie, când se așteaptă atingerea unui vârf de 9,6 - 9,7%, urmând ca la finalul anului să se ajungă la peste 9%.

Isărescu vorbește de trei „șocuri” majore care au condus la atingerea unui asemenea nivel.

„S-a calculat care este impactul șocurilor de natura ofertei cu magnitudine amplă asupra inflației în acest an și asupra inflației CORE 2 ajustat. Per total 4 puncte procentuale. Acesta e motivul principal pentru care nici nu puteam să gândim o reducere de rată de dobândă. De aceea am și folosit cuvântul amplă, o creștere amplă a inflației în acest an. Două puncte procentuale din liberalizarea pieței energiei electrice la 1 iulie. Uitându-ne pe indicele care a apărut astăzi, ceva mai mult, 2,2 puncte procentuale. Al doilea șoc major al TVA-ului, pe calculele noastre, asupra inflației headline, inflația IPC, 1,6 puncte procentuale și majorare de accize 0,4 puncte procentuale. Patru puncte procentuale calculate săptămâna trecută, 4,2 - 4,3 puncte procentuale după datele pe care le avem astăzi. Și pe inflația CORE 2 ajustat impactul este major. Trei șocuri majore care vor fi resorbite în perioada următoare dacă evităm efectele secundare, deteriorarea așteptărilor inflaționiste nu este ușoară după asemenea creșteri de prețuri. Aceasta e prognoza”, a afirmat Mugur Isărescu, la conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației.

BNR a anunțat că rata anuală a inflației va consemna un amplu salt în trimestrul III din 2025, sub impactul expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării cotelor de TVA și accizelor, de la 1 august, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă, considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedent.

„Avem o cocoașă frumușică, ca să zic așa, și ea e chiar ceva mai mare. Deci, în septembrie, când probabil va fi vârful, în loc de 9, probabil că va fi în jur de 9,6 - 9,7, vârful de inflație, după care urmează o absorbție treptată a acestor șocuri. Într-adevăr, în prognoza noastră, la sfârșitul anului viitor, inflația nu numai că va intra în intervalul țintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflația prognozată în runda precedentă, în raportul precedent de inflație'', a mai precizat Mugur Isărescu.

Scumpiri pe bandă rulantă

Rata anuală a inflației a crescut la 7,84% în iulie 2025, de la 5,7% în iunie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,67%, serviciile cu 7,33%, iar mărfurile nealimentare cu 8,18%, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS).

''Indicele prețurilor de consum în luna iulie 2025 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 102,68%. Rata inflației de la începutul anului (iulie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 5,8%. Rata anuală a inflației în luna iulie 2025 comparativ cu luna iulie 2024 a fost 7,8%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2024 - iulie 2025) față de precedentele 12 luni (august 2023 - iulie 2024) a fost 5,3%'', se arată în comunicatul INS.

Instituția arată că indicele armonizat al prețurilor de consum în luna iulie 2025 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 101,35%.

Rata anuală a inflației în luna iulie 2025 comparativ cu luna iulie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 6,6%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2024 - iulie 2025) față de precedentele 12 luni (august 2023 - iulie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,4%.

La finele anului 2024, rata anuală a inflației în România era de 5,1%, potrivit INS.