Vizita actuală este un mod de a arăta susținerea față de măsurile Guvernului de reechilibrare a bugetului și pentru care există opoziție și multe discuții, inclusiv la nivelul coaliției de guvernare. Nu în ultimul rând, este așteptat ca delegația FMI să reafirme necesitatea de corectare a deficitului bugetar, spun specialiștii.
O misiune a FMI, condusă de Joong Shik Kang, efectuează o vizită la București, în perioada 3 - 12 septembrie 2025, pentru a analiza recentele evoluții ale economiei românești. Aceasta este a doua misiune FMI în România din acest an, după cea desfășurată în februarie.
Mesaj de susținere
Prima vizită a FMI din 2025 în România a avut loc în luna februarie, într-un moment destul de complicat: se pregătea organizarea alegerilor prezidențiale și erau probleme cu formarea Guvernului, așa că nu era deloc clar ce direcție sau măsuri de politici economice ar putea să fie discutate cu Fondul.
Economistul Aurelian Dochia susține că, acum, lucrurile sunt mai clare și mai bine conturate, iar prezența FMI în România poate fi interpretată drept un mesaj de susținere a măsurilor luate de Guvernul Bolojan în ultima perioadă în vederea reducerii deficitului bugetar.
„În primul rând, cred că FMI va încerca să încurajeze Guvernul să meargă în direcția măsurilor de reechilibrare a bugetului și pentru care evident că există opoziție și multe discuții, inclusiv la nivelul coaliției de guvernare. Cred că Fondul Monetar va face o declarație publică în care să încerce să susțină aceste măsuri și să reafirme necesitatea de corectare a deficitului bugetar. Asta este principalul lucru. Evident că nu se va băga în detalii ca să spună despre o măsură sau alta că este bună sau nu, ci doar faptul că direcția este susținută și este văzută ca fiind pozitivă de către Fond”, a declarat pentru Termene.ro Aurelian Dochia.
Cadru relaxat
În același timp, economistul declară că este așteptat ca discuțiile să fie ceva mai relaxate, mai ales că România nu se află într-o situație de criză, cum se întâmpla în urmă cu 15 ani, de exemplu.
„Cred că vizita aceasta trebuie interpretată și într-un context mai larg. România nu este într-o situație de criză, cum era în 2009-2010, în care să aibă nevoie de un sprijin urgent financiar de la Fond. Așa că discuțiile pot să fie purtate mult mai relaxat și Fondul nu are un plan sau motive să intervină direct în politicile adoptate de țara noastră”, a mai precizat Aurelian Dochia.
În al doilea rând, economistul, atrage atenția că trebuie ținut cont și de contextul internațional, adică nu doar România are probleme cu deficitul, ci și alte state cunoscute.
„Sunt foarte multe țări cu o reputație mult mai bună decât România, care se află în situații cel puțin similare din punctul de vedere al datoriei publice și deficitului bugetar, așa că am văzut că s-a mai schimbat și abordarea inclusiv la nivelul Fondului și a Băncii Mondiale”, declară Dochia.
Guvernanții, liniștiți
În prezent, România nu are în derulare un acord de finanțare cu FMI, însă instituția financiară evaluează anual evoluția economiei românești, în baza consultărilor pe Articolul IV. Fondul a înrăutățit estimările privind creșterea economiei românești în acest an. Dacă inițial prognozele erau de 3,3%, mai apoi s-a ajuns până la 1,6%, potrivit raportului „World Economic Outlook” (WEO), publicat de FMI în aprilie 2025.
Prima zi, prima confirmare a așteptărilor. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că, miercuri, discuțiile reprezentanților misiunii FMI și ai instituției pe care o conduce s-au axat pe evoluția economiei românești și pe pachetele de măsuri recente, FMI recunoscând eforturile și angajamentul ferm al actualului Guvern pentru reforme consistente.
„Suntem pe o direcție semnificativ îmbunătățită, iar misiunea FMI a recunoscut eforturile și angajamentul ferm al actualului Guvern pentru reforme consistente. Reprezentanții FMI au salutat măsurile recente. Deși acestea generează dezbateri intense, acționăm cu deplină convingere asupra necesității lor. Nu pentru că ne-o spune FMI sau alți parteneri externi, ci pentru că viitorul economic al României depinde de responsabilitatea cu care tratăm acest moment”, scrie ministrul pe pagina sa de Facebook.
Nazare consideră că o ajustare voluntară este întotdeauna mai lină decât una impusă, iar ceea ce fac autoritățile în această perioadă pentru o economie sănătoasă este să „reconstruiască o fundație șubrezită de deficitul ridicat”.
Deficit de 8%
În ciuda măsurilor de austeritate luate de Guvernul Bolojan, România este departe de a-și atinge ținta propusă pentru deficit, lucru recunoscut chiar de premier. Aceasta înseamnă că estimarea inițială de sub 8% nu mai are cum să fie atinsă. Cât despre efectele pachetelorde măsuri fiscal-bugetare, acestea se vor vedea cel mai probabil la anul.
"Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit care să fie sub 8%, dar, neavând datele în momentul de faţă, Ministerul de Finanţe cu siguranţă va comunica în perioada următoare estimările, odată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni, aşa este programată. Asta pentru că aceste măsuri care au fost luate - unele s-au aplicat de la 1 august, ştiţi foarte bine, încă nu avem decât o lună şi nu avem efectele lor, să vedem exact care sunt efectele. De asemenea, efectele vor fi pe anul viitor, pentru că multe dintre ele îşi vor arăta într-o măsură mai mare rezultatele în bugetul de anul viitor", afirmă Ilie Bolojan.
În 2025, România trebuie să reducă deficitul bugetar cu 1,7% din PIB, adică 23 miliarde lei, exclusiv prin măsuri fiscale. Angajamentul este asumat prin PNRR, iar reforma fiscală este condiție esențială pentru evitarea sancțiunilor UE. Deficitul bugetar al României pentru anul 2024 a fost de 9,3% din PIB, conform metodologiei ESA (standardul european), reprezentând cel mai mare deficit din Uniunea Europeană în acel an. Această valoare a depășit semnificativ ținta inițială de 7,9% stabilită în planul fiscal convenit cu Comisia Europeană.
După primele patru luni din 2025, deficitul bugetar s-a mărit la aproape 3% din PIB, totuși sub nivelul înregistrat, anul trecut. În termeni nominali, deficitul s-a ridicat la 55,97 miliarde lei, ușor mai mic decât cel de 57,29 miliarde lei consemnat în ianuarie-aprilie 2024.
Pentru întregul an 2025, România și-a asumat în fața Comisiei Europene o țintă de deficit bugetar de 7% din PIB.
.png)
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
