Locuințele vechi s-au scumpit în București cu 21% într-un singur an. Explicațiile

După explozia cererii din iulie, când s-a atins un vârf de 79%, locuințele vechi au revenit în atenția publicului. În București, cel puțin, acesta este sectorul cel mai dinamic, cu un avans al prețurilor de aproape 21%, într-un an, față de 2% în cazul apartamentelor noi.
În același timp, se vând bine proprietățile de lux, existând un apetit crescut pentru unitățile mari, cu terase ample, vedere liberă și acces la servicii premium, după cum susțin specialiștii.
Cluj-Napoca este cel mai scump oraș din România, cu valori ce depășesc adesea pragul de 3.000 €/mp, fie că vorbim de locuințe noi, cât și de cele vechi.
Interes pentru locuințe vechi
Oana Ivan, fondator Oana Ivan Associates, companie care activează în sectorul imobiliar, spune că după vârful spectaculos din luna iulie, când cererea pentru locuințele noi a crescut cu aproximativ 79% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, piața imobiliară intră în ultima parte a anului într-o fază de reașezare.
„Impulsul inițial a fost determinat de urgența cumpărătorilor de a semna tranzacțiile înainte de majorarea TVA, ceea ce a generat o efervescență accentuată în segmentul rezidențial nou. Pe măsură ce această presiune fiscală s-a estompat, interesul se redistribuie treptat. Locuințele vechi revin în atenția publicului, alimentate de percepția că acestea oferă un raport mai bun între preț și localizare”, a declarat pentru Termene.ro Oana Ivan.
În paralel, segmentul nou traversează o scurtă perioadă de decelerare, nu din lipsa cererii, ci din tendința firească a cumpărătorilor de a reevalua opțiunile disponibile într-un ecosistem economic în schimbare, mai arată Oana Ivan.
Avans de 21%
Cât privește prețurile, acestea au continuat să înregistreze creșteri semnificative, într-un ritm diferit însă între segmente. În București, apartamentele noi au ajuns la un preț mediu de aproximativ 1.849 €/mp, marcând o creștere de 2% într-un an. În același timp, segmentul locuințelor vechi a fost mult mai dinamic, cu un avans de aproape 21%, atingând circa 2.309 €/mp.
„Această evoluție are la bază mai mulți factori: cererea constantă în zonele centrale și semicentrale, oferta limitată din clădiri istorice sau din blocurile cu amplasament premium, dar și aprecierea terenurilor în marile orașe”, precizează Oana Ivan.
Segmentele de lux au răspuns diferit – în zone precum Herăstrău, Primăverii sau Kiseleff, proprietățile premium continuă să se tranzacționeze rapid. Publicul către care se adresează acest segment este mai puțin influențat de variațiile fiscale și mult mai atent la unicitatea și calitatea proiectelor.
Investitori internaționali
Proprietățile de lux nu doar că se vând bine, ci au devenit un segment definitoriu pentru piața rezidențială urbană. Unitățile amplasate în zone cu prestanță sau în ansambluri cu facilități high-end atrag investitori locali și internaționali, deoarece acestea oferă stabilitate, valoare pe termen lung și randamente excelente în cazul închirierii.
„Modelul tranzacțiilor arată un apetit crescut pentru unități mari, cu terase ample, vedere liberă și acces la servicii premium. Dezvoltatorii răspund prin lansarea unor proiecte tot mai sofisticate, ceea ce ridică standardele întregii piețe urbane”, declară reprezentantul companiei imobiliare.

Cluj-Napoca, în top
Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș din România, cu valori ce depășesc adesea pragul de 3.000 €/mp, atât pentru locuințele noi, cât și pentru cele vechi. Bucureștiul îl urmează îndeaproape, cu prețuri de peste 2.300 €/mp în zonele centrale și peste 3.500 €/mp în segmentul premium.
„Chiar și cu aceste niveluri, piața românească rămâne sub prețurile din capitale consacrate precum Viena, Paris sau Amsterdam, unde valorile depășesc frecvent 8.000–12.000 €/mp în zonele centrale. Totuși, ritmul de creștere din România și cererea constantă demonstrează un potențial mare de apreciere, mai ales în orașele universitare și în Capitală”, afirmă Oana Ivan.
Aceasta mai spune că pe final de an, piața imobiliară românească își păstrează vitalitatea, adaptându-se unui context economic și fiscal complex.
„Tranziția de la un vârf artificial al cererii la o piață matură, atentă la calitate și localizare, arată un public tot mai educat și un ritm de dezvoltare sustenabil. România rămâne una dintre cele mai atractive piețe imobiliare din Europa Centrală și de Est, cu un potențial semnificativ în anii ce urmează”, menționează fondatorul firmei Oana Ivan Associates.
Lider în Europa
România ocupă prima poziție la nivelul UE în ceea ce privește numărul de proprietari de locuințe, cu un procent de peste 95%, după cum arată un raport european - touteleurope.eu.
Trebuie remarcat că rata proprietății este în general ridicată în fostele state comuniste, țara noastră devansând țări precum Slovacia, Ungaria și Croația.
În statele occidentale, în schimb, se merge pe modelul închirierii, iar Germania - 53% și Austria -46% ocupă primele poziții într-un astfel de top.
Fenomenul se manifestă și în țările nordice - Danemarca și Suedia, unde aproximativ 40% din populație închiriază locuințele, în condițiile în care există un fond locativ public sau cooperativ bine dezvoltat.
Închirierile au o pondere semnificativă și în Franța, unde proprietatea domină (64%). Spania, în schimb, are trei sferturi din proprietari, în timp ce în Belgia procentul ajunge la circa 72%.
Tranzacții
În luna octombrie 2025, au fost vândute la nivelul întregii țări un număr de 58.502 de imobile, cu 3.242 mai multe față de luna septembrie, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).
Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul tranzacțiilor este cu 9.496 mai mic față de perioada similară a anului 2024.
Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în București – 8.829, Ilfov – 3.981 și Cluj – 2.929. Județele cu cele mai puține imobile vândute sunt Teleorman – 56, Covasna – 394 și Sălaj – 411.
La nivel de reședințe de județ, cele mai multe tranzacții imobiliare în octombrie 2025 au fost consemnate în Cluj-Napoca – 1.096, Brașov – 1.079 și Iași – 877, iar cele mai puține, în Alexandria – 21, Slatina – 64 și Slobozia – 71.




