Veștile nu sunt deloc bune nici în ceea ce privește inflația, greu de ținut sub control. Pentru iulie, de exemplu, estimările se ridică la 6%, în timp ce pentru luna august procentul ar putea ajunge la 8% cel puțin. Ori în aceste condiții, devine tot mai clar cât de greu este pentru România să se încadreze în țintele asumate față de Bruxelles în privința deficitului.
Recesiunea la ușă
Adrian Codirlașu, președintele Asociației Chartered Financial Analyst (CFA) România, spune că modificările fiscale care vor intra în vigoare începând cu 1 august vor afecta nu doar firmele mici, ci și pe cele mari, depinde, însă, cât de mult s-au pregătit ele pentru acest șoc.
"În opinia mea, anul acesta vom avea recesiune și automat mediul de afaceri va fi lovit, iar taxele suplimentare nu fac decât să crească acest lucru", a declarat pentru Termene.ro Adrian Codirlașu.
Cota generală de TVA se majorează de la 19% la 21%, începând cu luna august, în timp ce cotele reduse de 5% și 9% vor fi desființate, urmând să fie introdusă o cotă de 11%.
TVA redusă vom avea doar la alimente, medicamente, apa pentru irigații, cărți și lemne de foc. De asemenea, industria hotelieră va avea și ea TVA de 11%, cel puțin până la finele anului.
În același timp, toate celelalte servicii și produse vor fi taxate cu 21%. Din august vor creste cu 10% și accizele la carburanți, alcool și tutun.
Inflație de 8% în august
Codirlașu mai afirmă că în contextul majorărilor de TVA și accize de la 1 august, toată lumea se așteaptă, acum, să se mărească și inflația.
Creșterea TVA a dat un semnal de majorare, iar antreprenorii prevăzători și-au luat măsuri de prevenție din timp și au recurs deja la scumpiri.
"Eu mă aștept ca din iulie să se observe majorările de prețuri, adică ca economia privată să anticipeze aceste creșteri de prețuri și să le vedem din iulie*, arată președintele CFA.
Urmarea: majorarea TVA și a accizelor, alături de eliminarea prețurilor plafonate la energia electrică vor avea un impact semnificativ asupra costurilor de producție. Cât despre inflație, va fi mai mare de la lună la lună.
"Clar costul de producție crește. Nu m-ar mira să vedem o inflație undeva la 9%, poate chiar 11% spre finalul anului, iar, în august, de cel puțin 8%", susține Codirlașu.
Incertitudine mare
Președintele CFA afirmă că ceea ce îi doare cel mai mult pe antreprenori este incertitudinea din piață.
"Problemele n-au trecut, ele rămân la fel de severe și nu m-aș mira să mai avem majorări de taxe și în următorii trei ani....nu m-ar mira să crească TVA pe la mijlocul anului viitor, dacă nu cumva mai devreme", arată reprezentantul CFA.
De la 1 ianuarie 2026 atât profiturile companiilor, cât și dividendele distribuite către acționari vor fi impozitate la o cotă standardizată de 16%, au anunțat guvernanții.
Măsura vrea să sporească eficiența colectării și să elimine deducerile, oferind un câmp de joc mai echitabil pentru întreprinderi.
Adevărul este că la acum arată cifrele acum, România are prea puține șanse să respecte țintele asumate față de Bruxelles în privința deficitului.
„Anul acesta, probabil deficitul va fi de 8%, iar anul viitor poate să coboare la 6%, în timp ce noi trebuie să mergem către 3%. De aceea eu spun că scenariul de bază pe care îl văd este recesiunea”, menționează Codirlașu.
În 2024, România a încheiat un angajament pe șapte ani cu Comisia Europeană. La capătul perioadei, România trebuie să ajungă la un deficit de 3%.
Deficitul – asumări
Guvernul și-a asumat față de autoritățile de la Bruxelles o reducere a deficitului bugetar de la 9,3% la 7% din PIB. Nicușor Dan, președintele ales al României, vorbește însă de 7,5%, o țintă realistă, așa că toate planurile inițiale ar putea fi date peste cap.
În 2025, România trebuie să reducă deficitul bugetar cu 1,7% din PIB, adică 23 miliarde lei, exclusiv prin măsuri fiscale. Angajamentul este asumat prin PNRR, iar reforma fiscală este condiție esențială pentru evitarea sancțiunilor UE. Deficitul bugetar al României pentru anul 2024 a fost de 9,3% din PIB, conform metodologiei ESA (standardul european), reprezentând cel mai mare deficit din Uniunea Europeană în acel an. Această valoare a depășit semnificativ ținta inițială de 7,9% stabilită în planul fiscal convenit cu Comisia Europeană.
În primele patru luni din 2025, deficitul bugetar al României a fost de 2,95% din PIB, comparativ cu marja de 3,25% din PIB în perioada similară a anului trecut, după cum a comunicat Ministerul Finanțelor.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
