Aproape 30.000 de locuri de muncă au fost scoase în piață în ultima lună, iar circa 7.500 numai de la începutul lui septembrie. Din acest val, peste 60% din poziții vizează două categorii-cheie: candidații entry-level și muncitorii calificați.
Datele vin de la eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România, și conturează foarte clar direcția în care se mișcă angajările din toamna 2025: companiile vor să umple rapid roluri de bază și să recupereze acolo unde deficitul de competențe practice s-a cronicizat.
„Vorbim despre segmente în care nevoia mare de candidați este generată de două motive: pentru entry level, companiile se confruntă cu o rată mare de fluctuație a angajaților și, prin urmare, au permanent nevoie să facă înlocuiri, în timp ce muncitorii calificați au devenit o categorie cu un număr din ce în ce mai mic de candidați”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs. În zona meseriilor, lipsurile sunt vechi și persistente: instalatori, electricieni, zugravi, faianțari, operatori de utilaje grele sau alte calificări tehnice sunt greu de găsit, iar mulți profesioniști cu experiență au migrat în ultimii ani către salariile mai mari din străinătate. „Vedem deci, inclusiv candidați care au peste 40 de ani și care aplică pentru joburi entry level”, adaugă el.
De ce sunt căutați muncitorii calificați
Pentru entry-level și pentru muncitorii calificați, cele mai multe oportunități vin din retail, call-center/BPO, servicii, industria alimentară, producție, construcții, transport/logistică și turism.
Oferta e consolidată de o a doua platformă a grupului, iajob.ro – gândită pentru angajare rapidă, fără pașii tradiționali (de tip CV) – unde, numai în ultima perioadă, au fost publicate 2.200 de joburi aproape exclusiv pentru candidați fără experiență sau fără studii superioare. Aproximativ jumătate dintre aceste poziții sunt deschise și persoanelor fără nicio calificare.
În oglindă, pe eJobs.ro sunt disponibile în prezent peste 23.000 de anunțuri active, iar pe iajob.ro alte 7.000 de locuri de muncă. Este o fotografie la zi a unei piețe care, deși mai temperată decât boom-ul post-pandemic, rămâne dinamică în segmentele operaționale.
Echilibrul dintre posturi și aplicări s-a păstrat: în ultima lună, cei mai activi aplicanți au fost candidații entry-level, în linie cu ponderea joburilor publicate pentru ei. Pe studii, absolvenții conduc detașat, iar muncitorii calificați vin imediat după. Acest mix reflectă două realități: pe de o parte, rotația ridicată în joburile de front-office/retail/servicii; pe de alta, un gol de competențe manuale și tehnice care nu poate fi compensat rapid fără formare țintită.
„Mai mult decât oricând, angajatorii caută oameni care au măcar un nivel minimal de experiență, care să aibă nevoie de o perioadă cât mai scurtă de familiarizare cu jobul și care să ofere perspectiva stabilității la locul de muncă”, punctează Bogdan Badea. În termeni de costuri, fiecare lună în care o linie de producție sau un șantier funcționează sub capacitate se traduce în pierderi – motiv în plus pentru companii să investească în upskilling, să păstreze beneficiile non-salariale relevante și să îmbunătățească programele de integrare.
De ce lipsesc meseriașii
Criza de muncitori calificați nu e nouă, dar devine mai vizibilă în anotimpurile de vârf ale economiei (toamna în construcții, sărbătorile în retail și logistică).
Migrația externă, apetența scăzută pentru școli profesionale în anii trecuți, dar și schimbările demografice explică tabloul. În același timp, cercul poate fi rupt: programe de calificare la angajator, parteneriate cu licee tehnologice, burse pentru stagiari, bonusuri de semnare pentru specializările rare sau, pur și simplu, afișarea transparentă a pachetului total (inclusiv ore suplimentare plătite, asigurări, transport, cazare acolo unde e cazul).
Pe segmentul entry-level, retenția se joacă pe elemente predictibile: program clar, feedback rapid în primele 30–60 de zile, șefi de echipă instruiți în coaching, trasee de avansare vizibile, plată la timp și un minim de flexibilitate (schimburi, ture, program în sesiunea de examene pentru studenți). Aceste detalii reduc uzura și mențin rotația sub control.
Entry-level nu mai înseamnă „fără experiență”
O schimbare importantă de paradigmă ține de felul în care angajatorii definesc „începătorul”. „În acest moment, angajatorii nu mai pun în mod obligatoriu semn de egalitate între entry level și tineri”, subliniază Bogdan Badea. Strict pe zona de „fără experiență”, joburile dedicate reprezintă circa 25% din total. În topul preferințelor angajatorilor se află entry level (0–2 ani experiență) și mid level (2–5 ani experiență), în această ordine. Tradus în practică: companiile vor oameni cu un minim de rodaj, care necesită o perioadă mai scurtă de acomodare și care oferă șanse mai mari de stabilitate.
Consecința pentru candidați este evidentă: orice stagiu, practică plătită, proiect part-time sau certificare scurtă poate face diferența. Pentru absolvenți, a marcat deja vara târzie: în ultima lună, ei au fost pe primul loc la capitolul aplicări, urmați de muncitorii calificați – categorie care, în mod interesant, a aplicat mai mult decât studenții și necalificații la un loc.
Salarii mai transparente, așteptări mai clare
Pentru a scurta timpul de recrutare, companiile își deschid tot mai mult grilele salariale. Potrivit datelor iajob.ro, 58,5% dintre anunțurile publicate în ultima lună au afișat salariul. Rezultatul: mai puțină frustrare în interviuri, așteptări aliniate de ambele părți și un pipeline de candidați mai relevant.
Pe niveluri, mediile pornesc de la 3.500 de lei net pentru entry-level și urcă până la 8.000–9.000 de lei în cazul muncitorilor calificați cu experiență avansată (de tip instalatori sau electricieni). Desigur, rangul exact depinde de oraș, industrie, schimb și certificări, dar benzile indică clar premium-ul de competență pentru meseriile unde penuria e acută.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
