În anul 2024, cetățenii din afara Uniunii Europene au reprezentat 22,2% din munca part-time în totalul angajărilor din UE, iar cetățenii UE care locuiesc într-un alt stat membru au constituit 20,8%, conform unei analize Eurostat, biroul de statiscă al Comisiei Europene.
Ambele categorii au avut ponderi mai mari decât cetățenii UE care locuiesc în propria lor țară, unde procentul a fost de 16,6%.
Situația locurilor de muncă part-time la nivelul UE
Între 2014 și 2024, cetățenii UE care locuiesc în propria țară au înregistrat constant cele mai scăzute procente de angajare part-time. Începând cu 2014, ponderea angajărilor part-time în totalul angajărilor a urmat un trend descendent în toate cele trei categorii, în special în rândul cetățenilor non-UE, ale căror niveluri s-au apropiat de cele ale cetățenilor UE rezidenți într-un alt stat membru.
Indiferent de cetățenie, la nivelul UE, femeile au avut o pondere mai mare a angajărilor part-time comparativ cu bărbații. În 2024, cel mai mare decalaj între femei și bărbați a fost înregistrat în rândul cetățenilor unui alt stat UE, unde 35,8% dintre femeile angajate lucrau part-time, comparativ cu 7,9% dintre bărbați.
Pentru femeile provenind din afara UE, 36,8% erau angajate part-time, în timp ce pentru bărbați procentul a fost semnificativ mai mic, de 11,8%. Printre cetățenii țării de raportare, 27,0% dintre femei și 7,4% dintre bărbați erau angajați part-time.
Situația din România
România abordează criza muncii prin politici de imigrație controlată și recrutare din Asia de Sud-Est (Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh), dar și din Turcia și Republica Moldova. Migranții sunt concentrați mai ales în București‑Ilfov, Timiș, Cluj, Brașov, Constanța și Iași.
La finalul anului 2024 existau în România peste 140.640 de cetățeni non‑UE angajați legal, conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări.
Un alt set oficial indică un total de aproximativ 101.599 de cetățeni non‑UE cu drept de ședere valabil în scop de muncă la aceeași dată — o creștere de 44% față de 2023, când erau circa 74.394 înregistrați. Estimările recente plasează numărul real între 120.000 și 150.000 migranți non‑UE activi în piața muncii din România.
Migranții non‑UE lucrează în România pe bază de contract individual de muncă, obținut prin autorizarea angajatorului (aviz de angajare/detașare) eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări.
Aceasta este forma majoritară de angajare, aplicată în sectoarele formale. Mai rar apar situații de muncă part‑time, în special în HoReCa sau livrări, dar predominant sunt angajați full-time conform normelor legale.
România aplică un plafon anual de 100.000 de vize de muncă pentru cetățeni non‑UE, nivel menținut din 2022 până în 2025, ca răspuns la deficitul accentuat de forță de muncă.
Domenii de activitate
Conform unui studiu OECD din 2025, România s-a confruntat cu un declin demografic semnificativ, declanșând o nevoie acută de forță de muncă; emigrația netă din 2000 înseamnă circa 10% din populație, iar aproape 20% dintre români aflați în vârstă activă locuiesc în străinătate. În acest context, importul legal de muncitori — folosit în special în construcții, producție și HoReCa — a devenit o soluție strategic.
Datele oficiale arată că migrația externă ocupă roluri precise:
- Producție: aproximativ 29.141 de angajați non‑UE
- Construcții: 28.538
- Comerț: 20.008
- HoReCa (hoteluri și restaurante): 18.844
- Servicii administrative și suport: 12.189
Studii suplimentare indică faptul că aproape 40% dintre migranții invitați din Asia sunt angajați în construcții, urmați de serviciile logistice și transport, precum managementul depozitelor.
Articolul a fost realizat integral de Clever News Center – de la alegerea subiectului până la redactare – în exclusivitate pentru Termene.ro.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
