Fenomenul de monopol se instalează în agricultura românească. Cauze și zone în care acesta devine tot mai frecvent

Mai mult decât atât, se vorbește chiar de monopol în agricultura românească, un fenomen care se face simțit mai ales în sudul țării, dar și în partea de sud a Moldovei. Concret, există destule cazuri în care distribuitorii de inputuri au ajuns să dețină mai multe ferme satelit preluate în urma acumulării de datorii.

Anul trecut, de exemplu, 123 de companii agricole au ajuns în instanță cu dosare de insolvență, iar, din păcate, numărul este în creștere, în acest an, conform patronatelor din domeniu. Pe listă se află nume mari din agricultura românească, care au fost scoase din piață, din cauza datoriilor uriașe.

Context dificil

Ultimii ani au fost deosebit de grei pentru fermierii din România, pe de o parte, din cauza secetei, iar pe de alta, din cauza războiului din Ucraina, un producător important de cereale la nivel mondial. De asemenea, pandemia de Covid – 19 și-a spus și ea cuvântul.

Cu producții decimate de secetă și prețuri mici, numeroși fermieri n-au mai putut să-și plătească datoriile către furnizorii de inputuri sau către diverși creditori, îndreptându-se încet-încet către faliment. Fenomenul se face simțit de câțiva ani, mai ales, afectând nu doar ferme mici, ci și exploatații mari, care au ieșit practic din piață.

„Este un fenomen îngrijorător, pentru că aceasta înseamnă că vom avea o polarizare a activității, vom avea monopol pe producție, vom avea circuite dubioase ale tranzacțiilor fie cu terenuri, fie cu cereale. Nu este îmbucurător pentru economie, pentru businessul local, pentru mediul rural”, a declarat pentru Termene.ro Ionel Arion, președintele Federației Naționale Pro Agro.

Val de insolvențe

Pe lista firmelor care au avut probleme în ultima perioadă se află și societățile RDF și Dachim, care au intrat în insolvență după ce s-au separat de fondul de investiții ROCA Agri, printre acționarii căruia se numără omul de afaceri Dan Șucu și frații Pavăl, patronii Dedeman.

RDF SRL și Dachim SRL au cerut intrarea în insolvență la începutul anului 2025, din cauza unor datorii estimate undeva la 20 de milioane de euro. Anterior, au avut loc mai multe transferuri de active și bani între firmele din grup. Practic, a fost creat un lanț de datorii, iar printre creditorii care așteaptă bani de la RDF se află și firme importante ca Banca Transilvania, Bayer, Nufarm și Lidea.

În 2024, a intrat în insolvență și Top Seeds SA, companie fondată și condusă de Daniel Bâja, una dintre cele mai mari firme românești de soluții integrate pentru agricultură, înființată în 2010, cu intenții de listare la Bursa de Valori București. Firma din Ialomița avea datorii de circa 145 milioane de lei, iar printre cauzele care au dus la această situație se află războiuul din Ucraina, seceta locală și efectele pandemiei de COVID-19. Iar acestea sunt doar câteva exemple.

În total, în 2024, au ajuns în instanță cu dosare de insolvență un număr de 123 de companii agricole, iar procesul continuă și în acest an, pe fondul incapacității firmelor de a-și mai achita datoriile.

Firme satelit

Reprezentatul Pro Agro spune că este important să existe antreprenori locali în agricultura românească care să asigure locuri de muncă pentru populația din mediul rural. La polul opus se află marile corporații, care practică agricultura superintensivă, cu utilaje moderne și cu foarte puțini angajați.

„Este nevoie să existe antreprenori locali, cât mai mici și cât mai mulți ...trebuie să ținem cont și de capacitatea socială a unei ferme de a angrena forță de muncă și locuitori din mediul rural. O corporație mare va veni cu utilaje extraordinar de mari, cu foarte putini muncitori angajați și se va face o agricultură destul de intensivă cu mână de lucru puțină și nu asta ne dorim pentru România”, mărturisește Ionel Arion.

Tot el vorbește de riscul monopulurilor în producția agricolă a României, care se simte tot mai mult în sudul țării sau în zona Moldovei.

„Există acest risc al monopolurilor și se concentrează deja pe anumite zone ale țării, mai ales pe partea de sud și undeva în sudul Moldovei ...sunt nuclee din acestea unde distribuitorii de inputuri au diverși sateliți, pentru că de foarte multe ori se trec toate activele pe o entitate mamă, se preia societatea cu tot cu cod fiscal, practic un mega distribuitor are mai mulți sateliți”, declară Ionel Arion.

Producții mici în 2024

Anul trecut, producțiile agricole au fost mult mai mici față de alți ani, din cauza secetei. Astfel, producția de grâu s-a micșorat cu 14%, până la 8,5 milioane de tone, față de 9,4 milioane de tone în 2023. La porumb, scăderea a fost și mai mare - 27%, până la 10,4 milioane de tone, comparativ cu 12,2 milioane de tone, în 2023.

Producție mai mică a fost și la floarea soarelui, unde a fost înregistrat un recul de 3,7% faţă de recolta din 2022, până la 1,7 milioane de tone, dar și la rapiță cu un volum de 1,4 milioane de tone, nivel inferior celui din anul precedent.

La nivelul Uniunii Europene, România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată cu floarea soarelui și porumb boabe. Din păcate, randamentele medii la hectar sunt inferioare celor din țările din Vestul Europei.