O inflație mare înseamnă reducerea puterii de cumpărare, dar și o erodare a valorii investițiilor. Specialiștii spun că în perioadele inflaționiste obiectivul principal al investitorului ar trebui să fie „să bată inflația”. În caz contrar, orice investiție care aduce un randament net (după taxe și comisioane) sub rata inflației, înseamnă, de fapt, că pierzi din puterea de cumpărare.
Experții financiari atrag atenția și cu privire la riscuri: banii de care investitorul are nevoie în următorii ani (1-3 ani) trebuie păstrați în instrumente sigure (depozite, titluri de stat), în timp ce investițiile pe acțiuni sau fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) sunt pentru un orizont de minim 5-10 ani.
Oportunitățile momentului
Claudiu Trandafir, fondator OferteBancare.ro și expert financiar, spune că randamentele cele mai bune sunt, de regulă, asociate cu un risc mai mare și cu o perioadă mai lungă de investiție.
Nu există o rețetă unică, dar se pot clasifica oportunitățile actuale. Una dintre ele constituie Titlurile de Stat (Tezaur, Fidelis) - Ideale pentru conservarea capitalului. Acestea oferă un randament mediu, de regulă peste rata inflației, fiind garantate de stat, precizează pentru Termene.ro Claudiu Trandafir.
Fondurile de Investiții (Diversificate/Agresive) sau ETF-uri (pe indici) reprezintă o altă variantă de luat în calcul: Randament mediu spre mare (potențial de 10-15%+ anual pe termen lung). Ele asigură diversificare rapidă și replică performanța pieței globale.
Acțiunile Individuale intră și ele în acest clasament: Potențial de randament foarte mare, dar și cel mai mare risc. Se obțin cele mai mari câștiguri prin selecția inteligentă a companiilor (de exemplu Tehnologie, companii cu dividende în creștere).
De pe listă nu lipsesc nici Imobiliarele (achiziție inteligentă): Randament stabil, compus din aprecierea proprietății + venit din chirii. Oferă o protecție excelentă împotriva inflației, arată Claudiu Trandafir.
Risc ridicat
În același timp, expertul financiar atrage atenția și cu privire la o serie de instrumente nerecomandate, care fie prezintă un risc disproporționat față de randament, fie sunt volatile și greu de gestionat pentru investitorul obișnuit.
La această categorie intră Produsele Bazate pe FOMO (Fear of Missing Out): Investițiile inspirate exclusiv pornind de la hype-ul media sau care sunt bazate pe „sfaturi sigure” de la necunoscuți. Acestea duc adesea la cumpărarea la vârf și vânzarea în pierdere.
De asemenea, mai putem enumera Activele Fără Valoare Intrinsecă (Speculative): Investițiile în acțiuni „penny stock” (acțiuni foarte ieftine și speculative) sau în anumite criptomonede volatile și mai puțin cunoscute, fără un whitepaper solid. Randamentul este pur speculativ și poate ajunge ușor la zero.
Nu în ultimul rând, trebuie menționate și Investițiile cu Comisioane Excesive: Unele fonduri de investiții (în special cele tradiționale, vândute prin bănci) pot avea comisioane de administrare și subscriere atât de mari încât îți erodează o mare parte din câștiguri. Randamentul nominal poate fi bun, dar cel net (după taxe) este slab.
Expertul avertizează cu privire la diversele scheme piramidale sau la proiecte crypto dubioase care promit randamente nerealiste (de exemplu 10% pe lună). Acestea sunt, prin definiție, nerecomandate.
„Orice randament care pare „prea bun ca să fie adevărat” este cel mai probabil o capcană. Investitorii trebuie să se concentreze pe aspectele fundamentale și psihologice ale investiției, nu doar pe câștigul rapid”, spune Claudiu Trandafir.
Evaluarea riscului
În același timp, expertul financiar atrage atenția cu privire la evaluarea riscului (Factorul Psihologic).
Profilul de Risc: Înainte de a investi, trebuie să știi cât de mult ești dispus să pierzi. Oamenii se entuziasmează la câștiguri, dar se panichează la pierderi.
Orizontul de Timp: Banii de care ai nevoie în următorii 1-3 ani (pentru avans, urgențe) nu au ce căuta în acțiuni volatile. Ei trebuie păstrați în instrumente sigure (depozite, titluri de stat). Investițiile pe acțiuni sau ETF-uri sunt pentru un orizont de minim 5-10 ani.
Principiul de Bază (Factorul Matematic)
Diversificarea: Nu pun toate ouăle în același coș (celebra frază). Alocă fonduri pe clase de active diferite: titluri de stat, imobiliare, acțiuni, aur. „Diversificarea este singurul prânz gratuit din finanțe”, spune Claudiu Trandafir.
Costul (Comisioanele): expertul financiar recomandă alegerea unor instrumente de investiții cu comisioane de administrare cât mai mici (de preferat sub 1% anual). Comisionul mic crește direct randamentul net.
Disciplina (DCA): Aplică strategia Dollar-Cost Averaging (DCA): investește aceeași sumă de bani la intervale regulate (ex. lunar), indiferent de cum merge piața. Această disciplină elimină emoția din ecuație și reduce riscul de a cumpăra la prețuri maxime. Cea mai importantă “forma de educațție în piața de capital”!
Sfat Esențial: Obiectivul principal al investitorului, mai ales în perioade inflaționiste, ar trebui să fie să bată inflația. Orice investiție care aduce un randament net (după taxe și comisioane) sub rata inflației, înseamnă, de fapt, că pierzi din puterea de cumpărare, avertizează Claudiu Trandafir.
Inflație de 9,8%, în octombrie
Rata anuală a inflației în România a fost de 9,8% în luna octombrie 2025, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică (INS), un nivel asemănător celui atins în lunile septembrie și august, după majorarea TVA.
În octombrie 2025, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,48% față de septembrie, în timp ce mărfurile nealimentare au înregistrat un avans de 0,41%, iar serviciile de 0,74%.
Comparativ cu octombrie 2024, vorbim de majorări importante. Astfel, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,57%, mărfurile nealimentare cu 10,9%, iar serviciile cu 10,5%.
Raportat la 2024, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la pâine și produse de panificație: +9,5% fructe proaspete: +22,7%, lapte: 9,4%, cafea: 19,2%, energie electrică: +72,3%, gaze naturale: +3,1%, combustibili: +5%, tutun +6,7%, transport +12,4% și chirie +8,8%.
Creștere economică mică
Comisia Europeană și-a revizuit recent estimările pentru România cu privire la creșterea economică. Oficialii de la Bruxelles se așteaptă ca PIB-ului României să atingă o creştere mică, de 0,7% în 2025, respectiv 1,1%, în 2026, în condițiile în care consolidare fiscală reduce consumul privat şi public, asupra căruia și-a spus cuvântul inflaţia.
Prognoza de toamnă este revizuită în scădere faţă de estimările de la începutul anului, când era luată în calcul o creştere economică de 1,4% în 2025 în România.
Trebuie menționat faptul că economia continuă să crească pe fondul redresării treptate a investiţiilor private, dar și a accelerării cheltuielilor finanţate prin PNRR şi îmbunătăţirii înregistrate de exporturile nete.
