Piața muncii din România. 6,7 milioane de contracte active, dintre care un sfert de milion doar pe 2 ore

Numărul de contracte de muncă active din România trece de 6,7 milioane, însă aproape 1,01 milioane sunt cu timp parțial, arată datele oficiale obținute de la Inspecția Muncii.

Dintre acestea, peste 270.000 sunt contracte de numai două ore pe zi.

Datele oficiale: 6,74 milioane contracte active

Inspecția Muncii ne-a comunicat situația contractelor de muncă active în România la nivelul lunii aprilie 2025. Răspunsul instituției, semnat de conducerea acesteia, conturează tabloul actual al pieței muncii:

„La data de referință 23.04.2024 erau înregistrate 6.749.557 contracte individuale de muncă active, dintre care 5.740.178 cu normă întreagă și 1.009.379 cu timp parțial. Din acestea, 270.988 reprezintă contracte cu timp parțial de 2 ore.”

Astfel, aproximativ 15% dintre contractele de muncă active sunt cu timp parțial, iar aproape un sfert dintre acestea sunt contracte de doar două ore pe zi.

Contractele de 2 ore pe zi

Apariția unui număr atât de mare de contracte cu normă de două ore este semnificativă pentru înțelegerea dinamicii pieței muncii din România. Acest tip de contract este preferat de unii angajatori pentru flexibilitate, dar și pentru costuri reduse.

Pe de altă parte, există suspiciuni că multe dintre aceste contracte nu reflectă realitatea muncii prestate, fiind folosite în unele cazuri pentru optimizarea fiscală sau pentru mascarea muncii cu normă întreagă.

Specialiștii au atras atenția că în contextul salariului minim și al obligațiilor fiscale, contractele de 2 ore au fost adesea subiect de controverse, fiind percepute ca un mecanism prin care se evită plata taxelor corespunzătoare unui contract standard.

Un fenomen ce implică peste un sfert de milion de salariați

Cei aproape 271.000 de români care figurează oficial cu contracte de muncă de două ore se regăsesc în diverse domenii – de la comerț și servicii, până la activități casnice sau colaborări punctuale.

Din totalul de 6,74 milioane contracte, peste 5,74 milioane sunt full-time, reprezentând aproape 85%.

Aceasta arată că, în ciuda presiunilor economice și a transformărilor pieței muncii, modelul clasic de angajare rămâne dominant în România.

Context legislativ și instituțional

Inspecția Muncii amintește că, potrivit legislației, datele colectate reflectă strict contractele înregistrate de angajatori în sistem.

„Având în vedere toate aceste aspecte, vă prezentăm, în anexe, situațiile solicitate, procesate la data 05.05.2024, ce conțin informații extrase din baza de date privind Registrul General de Evidență a Salariaților în format electronic, conform transmiterilor de registru efectuate de către angajatori.”

Această precizare arată că responsabilitatea pentru corectitudinea datelor cade pe angajatori, iar Inspecția Muncii joacă rolul de administrator al sistemului și de organism de control.

Impactul asupra salariaților

Pentru salariați, un contract de 2 ore înseamnă venituri proporțional mai mici, dar și contribuții reduse la sistemul public de pensii și sănătate. În practică, mulți angajați cu astfel de contracte fie au mai multe contracte simultan, fie completează veniturile prin activități independente.

În lipsa unor politici clare de reglementare și monitorizare, există riscul ca acest tip de contract să creeze dezechilibre în protecția socială și să accentueze vulnerabilitatea lucrătorilor pe termen lung.

Cum sunt gestionate datele

Inspecția Muncii precizează în răspuns că monitorizează aceste date prin Registrul General de Evidență a Salariaților (REGES-ONLINE), conform Hotărârii de Guvern nr. 295/2025.

„Inspecția Muncii gestionează, prin sistemul aferent Registrului General de Evidență a Salariaților în format electronic, salariații angajați cu contract individual de muncă în baza Codului muncii, de către toți angajatorii din România, prevăzuți prin legislația menționată, și care se conformează acesteia prin transmiterea registrului”, se precizează în răspuns.

Trebuie menționat că anumite categorii de lucrători nu figurează în acest registru, deși sunt evidențiați în alte baze de date oficiale, precum cea a ANAF. Printre aceștia se numără funcționarii publici, militarii sau personalul din justiție.