Piața rezidențială din România a intrat în 2025 într-o fază de corecție

Potrivit Colliers, sentimentul de încredere al consumatorilor români a scăzut în prima jumătate a anului 2025 la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii 15 ani, comparabil cu perioada crizei 2009–2010 și cu șocul pandemic.
Piața rezidențială traversează o etapă de temperare după câțiva ani de cerere record, sub presiunea scumpirilor, a noilor taxe și a dobânzilor ridicate. Totuși, consultanții subliniază că nu este vorba de o criză structurală, ci de o reașezare, într-un context în care marile orașe continuă să sufere de deficit de locuințe.
După o perioadă de expansiune accelerată, piața rezidențială din România a intrat în 2025 într-o fază de corecție. Colliers notează că deteriorarea încrederii consumatorilor este cea mai accentuată din ultimii 15 ani, cu excepția pandemiei, și are cauze multiple: încetinirea pieței muncii, instabilitatea politică, schimbările fiscale și inflația.
Efectele schimbărilor fiscale
Aceste tendințe s-au reflectat deja în comportamentul cumpărătorilor și vor continua să influențeze dinamica tranzacțiilor în următoarele luni.
Un factor determinant în evoluția pieței în 2025 a fost creșterea TVA pentru locuințele noi la 21%, aplicabilă din 1 august. În primele luni, incertitudinea politică și discuțiile despre majorarea taxelor au generat ezitare.
Ulterior, mulți cumpărători au grăbit semnarea contractelor înainte de intrarea în vigoare a noii cote, ceea ce a transformat luna iulie într-una dintre cele mai active din ultimii ani. Totuși, această accelerare este privită ca o reacție conjuncturală. Pe termen scurt, noile măsuri fiscale, dublate de scumpirea combustibililor și a energiei, precum și de dobânzile ridicate, vor duce la scăderea vizibilă a activității de pe piață.
Tranzacții și volum de piață
La nivel național, datele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară arată că în primele opt luni din 2025 s-au înregistrat aproape 106.000 tranzacții cu unități individuale, nivel comparabil cu anul anterior. Chiar dacă cifrele brute nu indică o prăbușire, indicatorii de construcții și autorizații, precum și scăderea încrederii cumpărătorilor, sugerează o temperare evidentă.
Gabriel Blăniță, Associate Director | Valuation & Advisory Services, Colliers România, explică:
„Piața nu se află într-o recesiune comparabilă cu cea din 2009-2010. Mai degrabă asistăm la o normalizare după câțiva ani foarte puternici. Pe termen lung, bazele rămân solide, în contextul deficitului de locuințe și al intențiilor de achiziție aflate peste nivelurile pre-pandemie.”
Prețuri și evoluții pe segmente
Presiunile asupra prețurilor rămân vizibile, mai ales în marile orașe. În primul semestru din 2025, livrările de locuințe au scăzut cu circa 5% față de 2024. Această reducere de ofertă, dublată de creșterea costurilor de construcție și a materialelor, a menținut prețurile pe un trend ascendent, cu o medie de +5% în marile centre urbane.
- Zone centrale și bine poziționate: apartamentele au înregistrat cele mai mari scumpiri, pe fondul deficitului de ofertă.
- Zone periferice și metropolitane: prețurile au crescut mai lent, dar oferta a rămas solidă, dezvoltatorii având mai mult spațiu și costuri mai reduse ale terenurilor.
Piața muncii și efectele sociale
În paralel cu dinamica pieței imobiliare, și piața muncii a intrat într-o etapă de ajustare. Începând cu trimestrul al doilea din 2025, România a înregistrat patru luni consecutive de scădere a numărului de locuri de muncă, ceea ce a accentuat prudența cumpărătorilor. Puterea de cumpărare a gospodăriilor a fost erodată atât de stagnarea salariilor, cât și de inflația persistentă, iar accesul la creditare rămâne costisitor.
Perspective pe termen lung
Deși prezentul este marcat de incertitudine, Colliers subliniază că fundamentele pieței rezidențiale rămân solide:
- Bucureștiul și marile centre urbane sunt insuficient aprovizionate cu locuințe comparativ cu media europeană;
- rata supraaglomerării locuințelor este ridicată;
- intențiile de achiziție rămân peste nivelurile pre-pandemie.
În plus, marile instituții internaționale, precum FMI sau Banca Mondială, nu anticipează o ajustare economică de amploarea crizei din 2009-2010, ceea ce oferă un grad de stabilitate suplimentar.




