Producătorii și-au făcut calculele finale și au stabilit cu cât va crește prețul vinului, al cidrului și cel al hidromelului

Tot de la 1 august cresc și accizele la carburanți și băuturile alcoolice - 10%, dar și la tutun - 3%.

Până în prezent, exista acciză la vinurile spumante, însă de la 1 august lista se extinde și la vinul liniștit, cidrul de mere și de pere sau hidromel.

Scumpiri la producători

Marcel Vulpoi, co-proprietar la Gramofon Wine, care este și vicepreședinte UNPR, spune că se așteaptă ca toate aceste modificări fiscale de la 1 august să ducă la o creștere a prețurilor, de câteva procente, cel puțin, la majoritatea produselor, mai ales în cazul celor la care se aplică și majorarea accizei, dar și creșterea TVA.

„La vinul liniștit a fost introdusă acciză de la 1 august. Suma nu este mare teoretic, dar coroborată cu TVA probabil că toată lumea va scumpi, un 4-5%”, a declarat pentru Termene.ro Marcel Vulpoi.

Reprezentantul UNPR mai spune că odată cu creșterea prețurilor se va mări și inflația, iar efectele acestor scumpiri vor fi pierderea puterii de cumpărare a populației. ”Teoretic se vor strânge bani la buget, practic rămâne de văzut. Ne așteaptă o toamnă interesantă, cel puțin”, a mai menționat Vulpoi.

De la 1 august, intră în vigoare acciza de 10 lei/hl la vinul liniștit, urmând ca ea să crească de la 1 ianuarie 2026 la 11 lei/hl. Valoarea era de câteva ori mai mare în varianta inițială, însă ulterior guvernanții au revenit asupra acesteia.

O acciză similară se aplică și la cidrul de mere sau pere, dar și la hidromel - produs obținut prin fermentarea unei soluții de miere în apă, potrivit Legii 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în monitorul Oficial în data de 25 iulie 2025.

Presiune pe crame

Reprezentanții Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV) au reacționat recent față de intenția Guvernului de a introduce acciza pe vinul liniștit, avertizând că măsura va lovi producătorii mici și mijlocii, în general, care au marje reduse și nu pot transfera ușor costul în prețul final. România este un producător tradițional de vin cu zeci de mii de mici viticultori și crame artizanale.

Conducerea ONIV susținea că acciza propusă inițial (76,19 lei/hl din 1 august 2025, respectiv 83,81 lei/hl din 1 ianuarie 2026) va avea ca efect scumpirea vinurilor economice, care au o pondere de până la 30% din piață, ocupând prima poziție, de altfel. De asemenea, trebuie luată în calcul și creșterea TVA-ului de la 19-21%.

„Creșterea prețului va determina o scădere importantă a consumului și astfel a taxelor colectate de stat. Va pune presiune pe cramele românești, generează risc de faliment și pierderea locurilor de muncă. Cramele sunt angajatori importanți în mediul rural, fiind motorul multor comunități. Va crește piața neagră (autoconsumul) și vor scădea veniturile bugetare. De asemenea, vom asista la o scădere a cotei de piață a vinurilor locale și la afectarea exporturilor. Supra-stocurile de vin din import caută cu disperare piața de desfacere și astfel, se va contribui indirect la anihilarea industriei vitivinicole din România, implicit, producătorii vor reduce business-urile, urmând concedieri, mai puține contribuții către stat etc. “, spunea Robert Băicoianu, Director Executiv ONIV.

Idee „nefastă”

În opinia reprezentanților ONIV introducerea unei accize pe vinul liniștit în România mai degrabă o idee nefastă din multiple perspective economice, culturale și sociale.

Controlul accizei presupune urmărire, etichetare, raportare fiscală și inspecții, în condițiile în care vinul liniștit este produs în milioane de loturi mici. Experiența altor țări unde a fost aplicată o astfel de măsură arată că veniturile colectate pot fi mai mici decât costurile administrative, motiv pentru care s-a și renunțat la ea. Spre comparație, Franța aplică o acciză scăzută de 3,94 EUR/hl, în timp ce state precum Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania. Italia, Spania, Portugalia, Germania nu au acciză pe vinul liniștit.

Pe de altă parte, aplicare accizei ar face ca vinurile românești să fie mai scumpe decât cele din Italia, Spania sau Franța și să piardă competiția în fața importurilor care cresc tot mai mult de la an la an.

Consum, în scădere

În 2024, România a avut o producție de vin de 3,7 milioane de hectolitri, în scădere cu aproximativ 19,8%, față de 2023, potrivit datelor Organizației Internaționale a Vinului (OIV). În scădere a fost și consumul, estimat la 3 milioane hectolitri în 2024, ceea ce înseamnă un recul de 11,4%, față de anul anterior.

România ocupă locul opt la nivel mondial din punct de vedere al suprafețelor cultivate cu viță de vie - 187.000 de hectare (din care 8.179 hectare struguri de masă), în 2004, în creștere ușoară față de anul anterior.

Majorarea accizelor la bere și spirtoase și introducerea accizei la vinul liniștit fac parte din strategia Guvernului de a genera venituri suplimentare la bugetul de stat prin creșterea taxelor și impozitelor.

Măsuri adoptate

Vineri, 25 iulie 2025, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 699, Partea I, Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu impact major asupra mediului de afaceri și a contribuabililor persoane fizice și juridice. Legea aduce un val semnificativ de creșteri de taxe, eliminarea unor facilități fiscale, majorări de accize și modificări importante privind impozitarea dividendelor, pensiilor, veniturilor din jocuri de noroc, dar și contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate.

La capitolul accize, Legea prevede o creștere progresivă a accizelor până în 2026, după cum urmează:

• Bere: de la 4,62 lei la 5,83 lei/hl/grad Plato
• Țigări: de la 672,92 lei la 718,97 lei/1.000 buc
• Benzină: de la 1.948,23 lei/1000 l (2024) la 3.598,98 lei/1000 l (2026)
• Motorină: creștere similară la peste 2.800 lei/1000 lAceste accize vor afecta direct costurile de operare ale firmelor din logistică, transport, comerț și HORECA.

Creșterea taxelor decisă prin Legea nr. 141/2025 este motivată de presiunile asupra deficitului bugetar și de nevoia de a evita o creștere accelerată a dobânzilor la care România se împrumută pe piețele externe. În lipsa acestor ajustări, riscurile legate de sustenabilitatea finanțelor publice ar putea genera instabilitate economică și costuri mai mari pentru stat și contribuabili.

Articolul a fost realizat integral de Clever News Center – de la alegerea subiectului până la redactare – în exclusivitate pentru Termene.ro.