Antreprenorii români sunt nemulțumiți, în principal, de faptul că toate aceste schimbări se fac de pe o zi pe alta și nu se mai ține cont de faptul că în Codul Fiscal se spune că orice modificare trebuie anunțată cu șase luni înainte. Firmele și-au construit bugetele, și-au făcut planuri de investiții pentru anul în curs, ori acum totul este dat peste cap.
Orice mărire de taxe nu face decât să congestioneze economia și aduce un puseu inflaționist cu efecte în lanț.
„Privatul trebuie lăsat să funcționeze, altfel ne gândim unde ne mutăm sediile fiscale”, avertizează reprezentantul unei asociații importante de fermieri din România.
Printre măsurile anunțate de Ilie Bolojan pentru agricultură se numără creșterea suprafeței minime eligibile de la care fermierii din vegetal primesc bani europeni prin completarea cererii unice de plată la două hectare, dar și măsuri de reorganizare la APIA și AFIR. În replică, fermierii spun că nu este normal să schimbi regulile în timpul jocului la mijlocul unui an fiscal, fără să anunți în prealabil cu cel puțin câteva luni.
Reguli noi
Reprezentanții patronatelor din agricultură se declară nemulțumiți, în primul rând, de faptul că modificările fiscale avute în vedere de guvernul Bolojan vor intra în vigoare în cursul anului fiscal. Vor fi majorări de taxe și impozite, va crește inflația și bineînțeles se vor găsi destui care să speculeze această situație.
„Așa cum am început anul fiscal bugetar, așa vreau să continui, pentru că am întocmit bugetele pe acele condiții de administrare fiscală. Noul val de taxe și impozite va aduce un recul și mai mare al economiei, niciodată o mărire de taxe nu a adus o creștere economică, ci dimpotrivă, o congestionare a economiei”, a declarat pentru Termene.ro Mircea Băluță, președintele Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV).
Predictibilitate
Acesta mai arată că guvernanții ar fi trebuit să anunțe mai întâi ce măsuri vor fi luate și nu să fie aplicate direct de la 1 iulie sau 1 august așa cum se va întâmpla acum, ci cu câteva luni înainte pentru ca firmele să se pregătească.
„Trebuie un mesaj clar, adică eu ca premier să anunț că măsurile fiscale rămân în vigoare pe tot anul pentru economia privată, pentru că ea este cea care produce și e motorul economiei. Eu ca premier vin și mă ocup de ceea ce înseamnă restructurarea activității și a cheltuielilor statului, acela era semnalul pentru mine ca privat că am un premier care înțelege economia privată și că vrea să sprijine și să îi dea tărie și continuitate. Acela era semnalul, oameni buni privați munciți, bateți-vă, fiți creativi, creați valoare adăugată că nu vă taxez suplimentar nici de la 5 la 9%, nici de la 9 la 19%, nici de la 19 la 24%, nici cu taxare și așa mai departe, vă las mecanismele pe care voi v-ați construit bugetele de activități și de investiții”, afirmă Băluță.
Avertisment
Reprezentantul UNCV avertizează că majorările de taxe și impozite vor crea un puseu inflaționist în piață și sigur se vor găsi și unii care vor încerca să speculeze situația. Planul de măsuri ar fi trebuit mai întâi să fie prezentat de premier, iar mai apoi să fie implementat după câteva luni.
„Premierul ar fi trebuit să spună: acum ne instalăm, o să-l vedeți peste trei luni, vi-l prezint și la persoane fizice și juridice, dar până atunci nu modific nimic, merg înainte ca să las economia să se așeze, privatul să funcționeze, altfel fiecare ne gândim unde ne mutăm sediile fiscale, impozitare și așa mai departe”, avertizează Băluță.
Iar dincolo de deciziile care afectează mediul privat, toată lumea așteaptă să vadă și măsurile de restructurare și reducere a cheltuielilor statului. Dacă tot se iau măsuri, atunci să vizeze pe toată lumea, nu doar mediul privat.
Un nou prag la subvenție
Pe lista măsurilor din Programul de guvernare anunțat de Ilie Bolojan se află majorarea suprafeței minime eligibile la plata APIA pe hectar pentru fermierii din sectorul vegetal de la 1 hectar la 2 hectare sau reorganizarea APIA și AFIR. Despre toate acestea s-a mai vorbit și în trecut, dar fără să se facă nimic, iar în plus este vorba de măsuri care nu pot fi aplicate rapid, de pe o zi pe alta, mai ales că sunt programe în curs care trebuie derulate până la capăt.
Măsurile avute în Vedere de Guvernul Bolojan mai vizează echilibrarea balanței comerciale pentru produse agroalimentare, programe de stimulare a producției și a capacității de procesare, sprijinirea sectorului de creștere a suinelor, dezvoltarea fermelor de familie, continuarea programului INVESTALIM, dar și regândirea programului AgroInvest.
Majorări de taxe
Cabinetul condus de Ilie Bolojan pregătește o serie de măsuri fiscale care vor afecta atât companiile, cât și persoanele fizice.
Guvernul propune opt măsuri fiscale majore care vizează firmele: creșterea TVA la lemne de foc și energie de la 5% la 9%, majorarea altor cote reduse la 19% (cu excepția alimentelor și medicamentelor), accize mai mari cu 10%, impozitul pe profit și dividende urcă la 16%, evaziunea fiscală devine infracțiune, firmele online și aeriene străine vor avea sediu fiscal în România, băncile cu profit excesiv vor fi taxate temporar, iar concediile medicale vor fi digitalizate și verificate.
Una dintre cele mai semnificative măsuri fiscale propuse este creșterea cotelor reduse de TVA, cu excepția celor aplicate pentru alimente și medicamente. Aceasta reprezintă un angajament clar al noului guvern în ceea ce privește consolidarea veniturilor bugetare.
Pe lângă majorarea cotelor reduse de TVA, alte măsuri importante care vizează mediul de afaceri includ obligativitatea stabilirii rezidenței fiscale în România pentru companiile din comerțul electronic și sectorul aerian, precum și creșterea impozitării profitului băncilor.
Planul de măsuri
ECOFIN a cerut Consiliului UE să recomande României să pună capăt situaţiei de deficit excesiv până în 2030, stabilind data de 15 octombrie 2025 termen limită pentru ca țara noastră să ia măsuri eficiente şi să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv. Planul ar fi trebuit să fie depus în iunie, însă s-a întârziat, în contextul actual și oricum n-ar fi fost timp să fie legiferat în termenul acordat de Bruxelles.
România trebuie să se încadreze într-o creștere a cheltuielilor primare nete de 2,8% în acest an
După termenul de 15 octombrie 2025, România ar trebui să raporteze progresele înregistrate în implementarea acestei recomandări de la UE cel puţin o dată la şase luni: primăvara, în contextul raportului anual de progres, și toamna, până la 15 octombrie, până când deficitul excesiv va fi corectat.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
