Raport: Un român plătește în medie sub 100 de euro anual în taxe de proprietate, de șapte ori mai puțin decât media UE din perspectiva contribuției la PIB

Această poziție avantajoasă a consolidat atractivitatea pieței imobiliare locale și a oferit un cadru fiscal favorabil pentru proprietari și investitori, conform companiei de consultanță imobiliară.

Dimensiune și impact

Totodată, fiscalitatea redusă se reflectă și în indicatorii economici, astfel că doar 0,5% din PIB-ul României provine din impozite pe proproietate, față de media UE de 1,9%. Cea mai mare pondere o regăsim în Franța, unde 3,7% din PIB vine din impozite pe proprietate.

Dacă ne uităm la vecini, Polonia are o pondere de 1,4% din PIB, iar Ungaria are o pondere de 0,8%. În ultimii 10 ani, în România ponderea în PIB a scăzut de la 0,9% la 0,5%, consemnându-se astfel o creștere mult mai rapidă a PIB-ul față de cea a veniturilor din impozite pe proprietate.

De asemenea, veniturile din taxarea proprietăților în România reprezintă aproximativ 2,1% din veniturile fiscale totale, sub media UE de 4,7%, ceea ce indică o dependență scăzută a bugetului public de aceste taxe.

În Grecia această pondere ajunge la 7%, iar în Polonia la 4,1%, în timp ce în Franța este de 8,4%. În Italia, taxele pe proprietate reprezintă 5,1% din totalul veniturior fiscale, iar în Spania 6,7%.

Veniturile absolute colectate din impozite pe proprietate în România au fost de 1,8 miliarde euro în 2023, pe cele mai recente date Eurostat disponibile, mult sub nivelul înregistrat în țări precum Polonia (10,7 miliarde euro) sau Italia (45,3 miliarde euro).

În Franța, veniturile din impozitarea proprietăților depășesc 100 miliarde euro anual, iar în Germania 40 miliarde de euro, în vreme ce în Spania aproape 38 miliarde de euro sunt colectați anual din taxarea proprietarilor de active imobiliare.

Astfel, în termeni per capita, un român contribuie cu aproximativ 93 euro anual prin impozite pe proprietate, comparativ cu 710 euro media UE și 1.550 euro în Franța. În Polonia, acest indicator are un nivel de 300 de euro, în timp ce un italian plătește anual peste 760 de euro, iar un spaniol peste 750 de euro. Inclusiv în Ungaria, contribuția medie a unui locuitor este peste cea a unui român și ajunge la 163 de euro pe an.

Impozitele pe proprietate includ taxele aplicate proprietarilor de bunuri imobiliare – clădiri și terenuri – sub formă de impozite anuale (taxe locale pe clădiri și terenuri) sau ocazional (taxe de transfer, succesiuni etc.). Nivelul acestor taxe variază considerabil în rândul țărilor Uniunii Europene, fiind influențat de politicile fiscale locale și de rolul pe care aceste venituri îl joacă în bugetele naționale.

În România, ratele de impozitare aplicate clădirilor, inclusiv locuințelor, și terenurilor în România sunt printre cele mai scăzute din UE, cu o cotă standard de aproximativ 0,1% - 0,3% pentru clădirile rezidențiale, în funcție de categoria și localizarea acestora, în timp ce pentru proprietățile comerciale procentul variază între 0,5% și 1,5%.

„Nivelul redus de taxare a proprietății din România a reprezentat un avantaj competitiv real, ce a susținut dezvoltarea pieței imobiliare și a facilitat accesul populației la locuințe, contribuind astfel la statutul României drept țara cu cel mai mare procentaj de locuințe aflate în proprietate personală din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, o taxare relaxată se traduce într-o limitare a fondurilor disponibile pentru investiții publice, având în vedere că aceste impozite sunt colectate predominant de administrațiile locale”, a explicat Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox.